COVID-19 associated community-acquired pneumonia: smokers versus non-smokers

Abstract

Background. In the scientific literature there are different data about the negative effect of smoking on the evolution of pneumonia associated with COVID-19 infection. At the same time, some authors mention a less severe clinical course of pneumonia caused by SARS-CoV-2 in smokers. Objective of the study. Highlighting the clinical and radiological features of COVID-19-associated pneumonia in smokers. Material and Methods. A retrospective study was performed, which included 52 patients admitted to Municipal Clinical Hospital "SfantaTreime" during March - April 2021 basing on the following criteria: SARS-CoV-2 positive RT-PCR test and the presence of pulmonary infiltrate on chest X-ray. Patients were divided into 2 groups: group 1 - 12 smokers, group 2 - 40 non-smokers. Results. When comparing the groups, we did not observe statistically significant differences between the groups regarding the Brixia radiological score (5.83 points versus 5.50, p> 0.05). However, we found that patients who smoked 2.69 times more frequently required oxygen therapy (75% versus 27.9%, p <0.05) and needed a longer hospital stay (16.2 ± 6.4 days versus 12.6 ± 5.2 days, p <0.05). Conclusion. Smoking has a negative impact on the evolution of COVID-19-associated pneumonia by increasing the need for oxygen therapy and prolonging the duration of hospitalization.

Introducere. În literatura de specialitate sunt date despre efectul negativ al fumatului asupra evoluției pneumoniei asociate infecției COVID-19. În același timp, există cercetări ce menționează parcursul mai ușor al pneumoniei cauzate de SARS-CoV-2 la fumători. Scopul lucrării. Evidențierea particularităților clinico-radiologice ale pneumoniei asociate COVID-19 la fumători. Material și Metode. A fost efectuat un studio retrospectiv, în care au fost incluși 52 de pacienți internați în IMPS SCM „SfântaTreime” pe parcursul lunilor martie-aprilie 2021 în baza criteriilor: test RT-PCR SARS-CoV-2 pozitiv, prezența inflitratului pulmonar la radiografie. Pacienții au fost divizați în 2 loturi: lotul 1 – 12 pacienți fumatori, lotul 2 – 40 nefumători. Rezultate. La compararea loturilor nu am observat diferențe statistice semnificative între loturi referitoare la scorul radiologic Brixia (5,83 versus 5,50, p>0,05). Însă am constatat că pacienții fumători de 2,69 ori mai frecvent au necesitat oxigenoterapie (75% versus 27,9%, p<0,05) și au avut nevoie de durata mai mare de spitalizare (16,2±6,4 zile versus 12,6 ±5,2 zile, p<0,05). Concluzii. Fumatul are un impact negativ asupra evoluției pneumoniei asociate COVID-19 prin creșterea necesității oxigenoterapiei și prelungirea duratei spitalizării.