|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 2021
- Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/19324
Title: | Particularitățile tratamentului keratochistului odontogen prin chistectomie. Caz clinic |
Authors: | Fiștic, Sorin Sîrbu, Dumitru |
Keywords: | keratochist odontogen;recidivă;OPG;CBCT |
Issue Date: | 2021 |
Publisher: | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
Citation: | FIȘTIC, Sorin, SÎRBU, Dumitru. Particularitățile tratamentului keratochistului odontogen prin chistectomie. Caz clinic: [poster]. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: culegere de postere. 2021, p. 214. |
Abstract: | Introducere: Keratochisturile odontogene(KO) reprezintă leziuni benigne uni- sau multichistice,
intraosoase de dezvoltare cu localizare în regiunea oro-maxilo-facială. Se caracterizează printr-un
comportament agresiv, infiltrativ sau difuz. Conform datelor epidemiologice, keratochistul odontogen este
acum considerat un chist benign de origine odontogenă care reprezintă aproximativ 10-12% din toate chisturile
odontogene. Din motivul că afecțiunea este asociată cu un tablou clinic asimptomatic, se diagnostică tardiv,
atunci când formațiunea se află într-o fază de evoluție cronică, atingând dimensiuni considerabile. Astfel, apare
o dilemă în rândul specialiștilor privind selectarea metodei optime de tratament.
Materiale și metode: Cazul clinic s-a bazat pe studiul pacientului R.A. M/32 de ani, care s-a adresat la
Clinica stomatologică „Omni Dent” pentru tratament stomatologic. Acuzele pacientului au fost dereglările
estetice și tulburările masticatorii în regiunea maxilară și mandibulară dreaptă la nivelul dinților 16, 46, 47,
negând prezența unor patologii asociate. La examenul clinic, simptome care ar fi putut pune în evidență
prezența unei formațiuni chistice nu au fost depistate. Examinarea radiologică OPG și CBCT s-a efectuat
prelucrând datele prin intermediul programului „SIDEXIS 4.2”. Diagnosticul de „keratochist odontogen” a fost
stabilit în baza examenului clinic și paraclinic.
Scopul lucrării: Diagnosticul precoce al keratochistului odontogen și tratamentul KO prin chistectomie ca
remediu de elecție în prevenirea apariției complicațiilor postoperatorii.
Rezultate: În cadrul pregătirii preoperatorii s-a realizat asanarea cavității bucale; sub anestezie loco-regională cu
potențiere s-a efectuat o incizie marginală retromolară dreaptă până la dintele 4.7 cu descărcare spre vestibular;
decolarea lamboului muco-periostal s-a efectuat menajant astfel încât să expunem un câmp operator bine vizibil; s-a
realizat accesul către formațiunea chistică prin osteotomie; accesul s-a creat prin abord retromolar sub forma unei
ferestre ovale 3x1cm plasată pe linia oblică externă a mandibulei; După înlăturarea peretelui osos, cu ajutorul unei
chiurete fine ce se înseră între capsula chistului și os, s-a decolat peretele chistic și s-a realizat enucleerea formațiunii
chistice în totalitate; cavitatea osoasă rezultată a fost inspectată și revizuită pentru a nu fi lăsate careva rămășițe de
țesuturi patologice; prelucrarea cu soluții antiseptice a câmpului operator, controlul hemostatic; suturarea și aplicarea
drenajului. Membrana chistului era subțire, ușor s-a decolat de la pereții osoși, conținutul - un lichid alb-gălbui fără
miros. Formațiunea chistică a fost trimisă spre examinare la analiza histopatologică. Rezultatele examenului
morfopatologic au confirmat diagnosticul primar.
Concluzie:
1. Diagnosticarea precoce a KO întru-un stadiu primar de evoluție, va reduce semnificativ creșterea în
dimensiuni a formațiunii, astfel intervenția chirurgicală va fi una minim-invazivă, diminuându-se
traumatismul operator va rezulta o reabilitare morfofuncțională fără complicații.
2. Examenul histopatologic furnizează informații exacte care pot confirma prezența KO. Rata de recidivă relativ
înaltă, în special după intervențiile chirurgicale de tip conservativ, impune monitorizarea radiologică
periodică a pacienților cu KO tratați chirurgical, cel puțin odata/an în primii 5 ani . |
metadata.dc.relation.ispartof: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021 |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19324 |
Appears in Collections: | Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: Culegere de postere
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|