Consideraţii clinico-paraclinice în penumonia de etiologie virală SARS-CoV-2 la pacienţii obezi

Abstract

Introducere. Rolul obezităţii în manifestările clinice şi paraclinice ale pneumoniei SARS-CoV-2 s-a demonstrat a fi evident, astfel încât obezitatea este un factor de risc recunoscut pentru severitatea infecţiei COVID-19, posibil legat de inflamaţia cronică care dereglează răspunsurile imune şi trombogene. Material şi metode. Studiu clinic retrospectiv, caz-control, a inclus 120 de fişe medicale ale pacienţilor cu pneumonie de etiologie virală SARS-CoV-2, divizaţi în două loturi: lotul 1 – 62 pacienţi obezi, lotul 2 – 58 pacienţi normoponderali, desfăşurat în Departamentul COVID-19, Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”, perioada septembrie-noiembrie 2020. Datele au fost prelucrate statistic prin intermediul IBM SPSS Statistics 23, iar analiza corelaţională prin testul non-parametric Spearman’s, Rho. Rezultate. Durata medie de spitalizare nu s-a deosebit între loturile de studiu (15,3±6,2 zile vs. 14,2±5,9 zile, p>0,05). Necesitatea aplicării tratamentului în terapie intensivă a fost semnificativ mai crescută la obezi (25% vs. 14,2%, p<0,05), la fel şi durata medie de aflare în secţia terapie intensivă (4±3,13 zile vs. 1,5±1,11 zile, p<0,05), lotul 1 şi 2, respectiv. Forma de manifestare severă a pneumoniei virale SARS-CoV-2, a fost mult mai caracteristică pentru lotul 1 (25,8% vs. 14,2%, p<0.05). Cazurile de deces nu au avut semnificaţie statistică semnificativă (12 pacienţi (10%) vs. 8 pacienţi (6,7%), p>0,05), în loturile 1 şi 2, respectiv. Cazurile de obezitate au avut o corelaţie moderat semnificativă pozitivă cu prezenţa sindromului inflamator majorat: proteina C-reactivă (rs=0.23, p<0.05), VSH (rs=0.80, p<0.05), fibrinogenului (rs=23, p<0,05) şi leucocitoza (rs=0,21, p<0.05), la fel şi necesitatea aplicării suportului ventilator non-invaziv (rs=0,21, p<0,05). Concluzii. Pneumonia virală SARS-CoV-2 la obezi s-a manifestat prin proces inflamator marcat, necesitate de tratament în unităţile de terapie intensivă şi aplicarea supotului ventilator invaziv şi non-invaziv.

Introduction. The role of obesity in the clinical and paraclinical data of SARS-CoV-2 pneumonia has been shown to be obvious, so obesity is a recognized risk factor for the severity form of COVID-19, possibly related to chronic inflammation that disrupts immune and thrombogenic responses. Material and methods. Retrospective clinical case-control study, included 120 medical records of patients with SARS-CoV-2 pneumonia, divided into two groups: group 1 – 62 obese patients, group 2 – 58 normal-weight patients, hospitalized in the COVID-19 Department, „Sfânta Treime” Municipal Hospital, September – November 2020. The data were statistically processed using IBM SPSS Statistics 23, and the correlational analysis by Spearman's non-parametric test, Rho. Results. The mean length of hospitalization was not significantly between group 1 and 2 (15.3±6.2 days vs. 14.2 ± 5.9 days, p>0.05). The need for intensive care treatment was significantly higher in obese subjects (25% vs. 14.2%, p<0.05), also the mean length of stay in the intensive care unit (4±3.13 days vs. 1.5±1.11 days, p<0.05), in group 1 and 2, respectively. The severe manifestation of SARS-CoV-2 viral pneumonia was more characteristic for group 1 (25.8% vs. 14.2%, p<0.05). Mortality rate was not statistically significant (12 patients (10%) vs. 8 patients (6.7%), p> 0.05), in groups 1 and 2, respectively. Cases of obesity had a moderately significant positive correlation with the presence of increased inflammatory syndrome: C-reactive protein (rs=0.23, p<0.05), ESR (rs = 0.80, p<0.05), fibrinogen (rs = 23, p<0.05) and leukocytosis (rs = 0.21, p<0.05), as well as the need to apply non-invasive ventilation (rs = 0,21, p<0.05). Conclusions. SARS-CoV-2 pneumonia in obese patients was manifested by marked inflammatory process, need for intensive care unit treatment, invasive and non-invasive ventilation.