Modificările ecocardiografice la pacienţii cu pielonefrită cronică bilaterală în funcţie de gradul maladiei renale cronice

Abstract

Summary We have examined 51 patients with chronic pyelonephritis aged from 18 to 60 years old. The examined group included both patients with and without chronic renal failure (CRF) and/ or arterial hypertension (AH). The study demonstrated that the majority of conventionally applied criteria for hypertensive retinopathy evaluation can develop in renal patients even without AH and correlates with the CRF aggravation. Only vascular and perivascular complications as well as optic disque oedema correlated solely with AH presence. Introducere. Schimbările patologice la nivelul retinei corelează cu afectarea reţelei microcirculatorii la pacienţii cu patologie vasculară. Hipertensiunea arterială se numără printre cauzele principale în dezvoltarea retinopatiilor. Un interes special reprezintă studierea afectării retiniene la pacienţii cu hipertensiune arterială renală. Obiective. Studiul modificărilor retiniene la pacienţii cu pielonefrită cronică (PC) asociată sau nu cu insuficienţa renală (IR) şi/sau hipertensiunea arterială (HTA). Material şi metode. În studiul sunt incluşi 51 pacienţi cu vârsta cuprinsă de la 18 până la 60 de ani. Lotul studiat include 36 (70,6%) femei şi 15 (29,4%) bărbaţi. 14 pacienţi cu PC fără IR şi HTA, 14 - cu PC asociată cu HTA şi fără IR, 10 - cu PC şi IR, dar fără HTA, iar în 13 cazuri - PC complicată cu IR şi HTA. Severitatea afectării retiniene a fost repartizată conform clasificării Keith-Wagener-Barker (KWB). Pacienţii au fost supuşi examenului oftalmologic, investigaţiilor nefrologice clinice şi de laborator de rutină, ecocardiografiei, studiului nivelului de parathormon, de calcitonină, sistemului renină-angiotensină-aldosteron. În analiza statistică au fost utilizate testele Spearman şi Fischer. Rezultate. Conform criteriilor clasificării KWB, 14 pacienţi nu au avut afectare retiniană, 2 pacienţi - afectare retiniană minimală (gr. I), 30 pacienţi - angioretinopatie moderat avansată (gr. II), 3 - pacienţi afectare retiniană avansată (gr. III) şi la 2 bolnavi a fost depistată retinopatie complicată (gr. IV). În lotul pacienţilor cu PC izolată, la 10 pacienţi a fost determinată lipsa retinopatiei şi la 4 bolnavi - retinopatie gr. II. La bolnavii cu PC+HTA a fost determinată la 13 pacienţi retinopatie de diferite grad, în grupul pacienţilor PC+IR - la 8 bolnavi, în grupul PC+HTA+IR - la 12 pacienţi. Au fost studiate următoarele criterii: modificările diametrului venos şi arterial, schimbările traiectului arterelor şi al venelor, raportul arterio-venos, modificările reflexului arterial, semnul Salus-G unn, culoarea discului nervului optic (DNO), schimbările conturului DNO, complicaţiile perivasculare şi vasculare. Gradul îngustării arteriale a corelat cu tensiunea arterială (TA) sistolică şi diastolică, filtraţia glomerulară (FG), nivelul creatininemiei, hipertrofia ventriculului stâng (HVS) (p<0,005), concentraţia parathormonului (PTH) (p<0,05). Congestia venoasă a corelat suplimentar cu vârstă şi cu concentraţia trigliceridelor (p<0,05). Traiectul arterial sinuat a corelat cu TA sistolică şi diastolică, HVS (p<0,001), vârsta, FG şi raportu lPTH /calcitonină (p< 0,05). Corelaţii asemănătoare au fost caracteristice şi pentru accentuarea reflexului arterial. Caracterul sinuat al venelor retiniene corela cu TA sistolică şi diastolică (p<0,001), creatininemia sanguină şi HVS (p<0,05). Raportul arterio-venos - cu TA sistolică şi diastolică (p<0,001), creatininemia sanguină, FG şi HVS, nivelul PTH şi diminuarea hemoglobinei (p<0,05). Edemul DNO a corelat cu TA sistolică şi diastolică, HVS (p<0,0001) şi cu nivelul de angiotensină I, precum şi cu activitatea reninei în plasmă (p<0,05). Schimbările coloraţiei DNO au corelat cu TA sistolică şi diastolică, cu vârsta şi raportul PTH/ calcitonină (p<0,05). Prezenţa şi gradul semnului Salus-Gunn, de asemenea, nu a fost specifică HTA: corelaţii cu TA sistolică, diastolică, HVS (p<0,001), vârstă, indicele masei corporale, indicele cardiac, hemoglobină, creatinină sanguină, FG (p<0,05). Concluzii. Modificările retiniene utilizate pentru aprecierea gradului de retinopatie hipertensivă, conform clasificării KWB, sunt incomplet specifice HTA: modificările similare se atestă şi la pacienţii cu PC, mai ales complicată cu IR. Pentru afectarea retiniană hipertensivă în grupul pacienţilor cu patologie renală sunt specifice numai modificările patologice avansate (complicaţii retiniene vasculare şi perivasculare), precum şi edemul DNO.