|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Medicina Stomatologică
- Medicina Stomatologică 2020
- Medicina Stomatologică 2020/ Nr. 1(54)
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/21577
Title: | Profilul impactului medico-social la copii cu anomalii dento-maxilare asupra caliţăţii vieţii: studiu prospectiv, descriptiv |
Other Titles: | Profile of medical-social impacts in children with dentomaxillary abnormalities in regards to the quality of life: a prospective, descriptive study |
Authors: | Trifan, Valentina |
Keywords: | impact;psychological factors;dento-maxillary abnormalities |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Asociaţia Stomatologilor din Republica Moldova, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ |
Citation: | TRIFAN, Valentina. Profilul impactului medico-social la copii cu anomalii dento-maxilare asupra caliţăţii vieţii: studiu prospectiv, descriptiv = Profile of medical-social impacts in children with dentomaxillary abnormalities in regards to the quality of life: a prospective, descriptive study. In: Medicina stomatologică = Journal of Stomatological Medicine. 2020, vol. 1(54), pp. 75-82. ISSN 1857-1328. |
Abstract: | Rezumat
Introducere. Evaluarea impactului sănatăţii orale la pacienţii cu anomalii dento-maxilare și anume evaluarea factorilor psihologici care sunt în scopul aprecierii unor măsuri
comprehensive a disfuncţiei, discomfortului
și incapacităţii auto-raportate atribuite afecţiunilor orale. Studiul respectiv a implicat identificarea unui model conceptual care a definit
dimensiuni relevante ale impactului obţinând
apoi o serie vastă de întrebări și ponderi numerice asociate, care au putut fi combinate
pentru a crea scoruri sub-scalare ce reflectă
frecvenţa și severitatea fiecărui impact. Pentru evaluarea mai explicită a determinării
impactului psihologic ne-am trasat anumite
obiective care reprezintă descrierea factorilor
psihologici studiaţi.
Scopul studiului a constat în evaluarea
nivelului de disfuncţie, disconfort și incapacitate ce pare a corespunde cu stările clinice,
descrierea unor aspecte medico-sociale și determinarea impactului psihologic la pacienţii
cu anomalii dento-maxilare asupra calităţii
vieţii copiilor.
Material și metode. În studiul intentat au
fost incluși un eșantion convenţional alcătuit
din 151 pacienţi ortodontici, în scopul identificării afirmaţiilor despre impactul psihologic, care au completat chestionarul. Structura
chestionarului constă din 49 de întrebari.
Pentru a evidenţia impacturile adverse
ale afecţiunilor orale a fost îndeplinit studiul
transversal, care a permis descrierea unor
aspecte medico-sociale și determinarea impactului psihologic la copii cu anomalii dento-maxilare asupra sănătăţii orale și calităţii
vieţii copiilor.
Rezultate. Conform criteriilor de includere în cercetare și obţinerea acordului de participare în studiu, copiii incluși au avut vârsta
medie de 16,8±1,1 ani (limita inferioară — 14
ani și limita superioară — 18 ani). Întrebările care au fost folosite în chestionar, au demonstrat nivelele de disfuncţie, disconfort și
incapacitate ce corespunde cu stările clinice
și accesul la îngrijirea stomatologică. Rezultatele au demonstrat anumite diferenţe subtile
la dimensiunile conceptuale ale impactului
ca limitare funcţională și incapacitate fizică.
Impactul psihologic asupra respondenţilor
s-a manifestat cu diverse rate, ca exemplu în
problemele dentare (rn
=0,689), urmat de simţul de inconfortabiltate (rn
=0,667) și simţul de
tensionare (rn
=0,625).
În evaluarea incapacităţilor psihologice
s-a manifestat cu cel mai mare impact -supărăciunea (afectivitatea) (rn
=0,613), pe locul II
— stânjenirea (rn
=0,603) și pe locul III -simţul de deprimare (rn
=0,674).La fel și afecţiunile cavităţii bucale au un impact asupra incapacităţii sociale. Aici pe locul I s-a plasat iritarea
în discuţie cu alte persoane (rn
=0,510), pe locul II — dificultăţi în îndeplinirea activităţilor
zilnice (rn
=0,479) și pe locul III — toleranţa
scăzută faţă de familie (rn
=0,453).
Concluzie. În baza analizei datelor obţinute în studiul respectiv, putem aprecia gradul impactului medico-social al anomaliilor
dento-maxilare asupra calităţii vieţii la copii,
în funcţie de care, putem determina anumite
obiective de ameliorare a calităţii vieţii. Summary
Introduction. Assessment of the impact
of oral health in patients with dentomaxillary abnormalities, namely the assessment of
psychological factors (affectivity, personality,
mood, feelings), which are aimed at comprehensively measuring the level of dysfunction,
discomfort and self–reported disability, attributable to oral conditions. The study involved identifying a conceptual model that
defines relevant dimensions of the impact,
followed by obtaining a broad range of questions and associated numerical assessments
that were combined to create sub–scalar
scores that reflect the frequency and severity
of each impact. For a more explicit evaluation of the psychological impact assessment,
we have set out some goals that describe the
studied psychological factors. The purpose of
the study was to assess the level of dysfunction, discomfort and disability that seems to
correspond to the clinical conditions, to describe some medical–social aspects and to
determine the psychological impact in patients with dento–maxillary abnormalities in
regards to the quality of life.
Material and methods. In the study, a
conventional sample of 151 orthodontic patients was included in order to record the
statements regarding the psychological impact, based on a questionnaire. The questionnaire consisted of 49 questions.
To highlight the adverse impacts of oral
diseases, a transversal study was conducted
which allowed the description of medical and
social aspects and the determination of the
psychological impact in children with dento–
maxillary abnormalities on their oral health
and quality of life.
Results. According to the inclusion criteria in the research and after obtaining the
participation consent, the enrolled children
were on average of 16.8 ± 1.12 years of age
(lower limit — 14 years and upper limit — 18
years). The cross–sectional research that was used via the questionnaire showed the levels
of dysfunction, discomfort and disability that
correspond to clinical conditions and the access to dental care. At this descriptive level,
the results demonstrated some subtle differences to the conceptual dimensions of the
impact, in regard to functional limitation and
physical disability. The psychological impact
on respondents was manifested at varying
rates, as an example — in dental problems (rn
= 0.689), followed by sense of discomfort (rn
=
0.667) and feeling tense (rn
= 0.625).
In the assessment of psychological disabilities, the greatest impact was manifested by —
affection (affectivity) (rn
= 0,613), second place
— embarrassment (rn
= 0,603) and third place
— depression (rn
= 0,674). At the same time,
oral cavity status has an impact on social disability. On the first place, there was the feeling
of irritation towards other people (rn
= 0.510),
second place — difficulties in performing daily
activities (rn
= 0.479) and third place — low tolerance level towards family (rn
= 0.453).
Conclusions. Based on the analysis of
the data obtained in this study, we can assess
the degree of medical–social impact of dento–maxillary abnormalities on the quality of
life in children, on which we can determine
certain goals for the improvement of their life
quality. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Medicina Stomatologică |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/21577 https://www.asrm.md/ro/arhiva/vol-1-54-2020 |
ISSN: | 1857-1328 |
Appears in Collections: | Medicina Stomatologică 2020/ Nr. 1(54)
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|