|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 2. FACULTATEA DE MEDICINĂ nr.1 / FACULTY OF MEDICINE nr.1
- Departamentul Medicină Internă
- Disciplina de sinteze clinice
- ARTICOLE ȘTIINȚIFICE
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/23777
Title: | The role of biomarkers in the assessment of fragility syndrome in the elderly |
Authors: | Popa, Ana Negară, Anatolie Șoric, Gabriela Sîrbu, Ion Popescu, Ana |
Keywords: | fragility syndrome;biomarkers;fragility index;elderly |
Issue Date: | 2020 |
Publisher: | Asociația Societatea Română de Medicină Internă |
Citation: | POPA, Ana, NEGARĂ, Anatolie, ŞORIC, Gabriela, SÎRBU, Ion, POPESCU, Ana. The role of biomarkers in the assessment of fragility syndrome in the elderly. In: Medicina internă = Internal Medicine. 2020, vol. 17, issue 6, pp. 37-42. ISSN 0918-2918. |
Abstract: | Abstract. Fragility is an important concept in geriatric medicine, and the study of its etiology
has become a fundamental aspiration of many researchers in the field of aging Fried's model (1)
of defining fragile individuals has been praised for reproducibility and clinical consistency and
has been validated despite negative results from large population studies. This index based on
physical parameters evaluates only one aspect of frailty, while frailty is probably a complex,
multidimensional concept . Therefore, new strategies for identifying and assessing frailty in (2)
the elderly are needed. The use of biomarkers as new methods for diagnosing frailty could
ensure greater accuracy in the detection of fragile subjects in the early stages . (3)
The aim of the paper was to evaluate the role of biomarkers in identifying people at high risk of
frailty. The results of studies on biomarkers used to assess fragility were evaluated from the
PubMed and Cochrane databases.
Conclusion. It is considered that biomarkers may be useful for the management of fragile
patients only in combination with several biomarkers or with a clinical marker. Rezumat.
Fragilitatea este un concept important în medicina geriatrică și studierea etiologiei sale a
devenit o aspira ie fundamentală a multor cercetători în domeniul îmbătrânirii . Modelul lui (1)
Fried de definire a persoanelor fragile a fost lăudat pentru reproductibilitate și coerență clinică
și a fost validat în pofida rezultatelor negative din studiile populaționale mari. Acest indice,
bazat pe parametrii fizici, evaluează doar unul dintre aspectele fragilității, în timp ce
fragilitatea este, probabil, un concept complex, multidimensional . Prin urmare, sunt necesare (2)
noi strategii de identificare și evaluare a fragilității la vârstnici. Folosirea biomarkerilor ca
metode noi pentru diagnosticarea fragilității ar putea asigura o mai mare precizie în detectarea
subiecților fragili în stadii timpurii . Scopul lucrarii a fost de a evalua rolul biomarkerilor în identificarea persoanelor cu risc crescut
de fragilitate. Au fost evaluate rezultatele studiilor privitoar la biomarkerii utilizați în evaluarea
fragilității din bazele de date PubMed și Cochrane.
Concluzie. Se consideră că biomarkerii pot fi utili pentru managementul pacienţilor fragili
doar în combinație de mai mulți biomarkeri sau cu un marker clinic. |
URI: | https://sciendo.com/article/10.2478/inmed-2020-0141 http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/23777 |
ISSN: | 1220-5818 |
Appears in Collections: | ARTICOLE ȘTIINȚIFICE
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|