Atitudini și moralitate în donarea de organe

Abstract

Introducere. Cea mai mare dilemă în contextul donării de organe pornește de la numărul mic de organe ce pot fi transplantate în raport cu nevoia existentă, beneficiul maxim obținut, neconcordanța între credințe, consensul în diagnosticarea și confirmarea morții. Cunoașterea profunzimii mecanismelor psihologice ce stau la baza serviabilității de a dona este necesară pentru a explica atitudinile subiective cu privire la donare. Scopul lucrării. Sondarea fundamentelor atitudinale cu privire la determinanții deciziei de a dona; stabilirea misiunii moralității în decizia de donare. Material și metode. Studiul este bazat pe analiza datelor bibliografice publicate în baze de date științifice (PubMed, Google Scholar, Research Gate). Rezultate. S-a identificat că disponibilitatea de a dona este marcată de factorul moral Grijă (Harm/Care) dintre fundamentele morale ale lui Haidt. Teoria prospectelor a evidențiat că, din punct de vedere al șansei salvării receptorilor de organe, disponibilitatea donării este influențată̆ la nivel liniar. În ceea ce privește teoria judecății morale, se sugerează̆ că cei aflați în fața unei decizii care nu îi implică direct au tendința de folosire a judecatei morale, diferită alegerea efectivă, când persoana are implicare directă în decizie. Concluzie. Campaniile de conștientizare și sensibilizare privind donarea ar trebui să solicite o perspectivă „mecanistă” asupra donării de organe după moarte. Mai exact, ideea că corpul uman este mai mult o „mașină” pe care o folosim în timpul vieții și că refuzul de a dona ar fi o irosire.

Background. The biggest dilemma in the context of organ donation starts from the small number of organs that can be transplanted in relation to the existing need, the maximum benefit obtained, the mismatch between faiths, the consensus in diagnosing and confirming death. Understanding the depth of the psychological mechanisms underlying the helpfulness of donating is necessary to explain subjective attitudes about organ donation. Objective of the study. Surveying the attitudinal foundations regarding the determinants of the decision to donate; establishing the mission of morality in the donation decision. Material and Methods. The study is based on the analysis of bibliographic data published in scientific databases (Pub Med, Google Scholar, Research Gate). Results. It was identified that the willingness to donate is marked by the moral factor Care (Harm/Care) among Haidt’s moral foundations. The prospectus theory has shown that, from the point of view of the chance of saving organ recipients, the availability of donation is influenced on a linear basis. Regarding the theory of moral judgment, it is suggested that those who deal with a decision that does not directly involve them, tend to use a different moral judgment from the actual choice, when the person is directly involved in the decision. Conclusion. Donation awareness and sensitization campaigns should call for a “mechanistic” perspective on organ donation after death. Specifically, the idea that the human body is more of a “machine” that we use in our lifetime and that the refusal to donate would be a waste.