Cunoștințe, atitudini și practici ale lucrătorilor medicali privind drepturile colective de muncă

Abstract

Scopul. Analiza cunoștințelor, atitudinilor și practicilor lucrătorilor medicali privind drepturile lor colective de muncă pentru elaborarea unui set de recomandări de fortificare a cunoștințelor în domeniul dat. Obiectivele. Analiza cadrului normativ național și internațional în vigoare cu privire la drepturile angajaților din sistemul de sănătate; evaluarea cunoștințelor și atitudinilor personalului medical cu privire la cunoașterea drepturilor colective de muncă; elucidarea aspectelor practice de colaborare între managerii instituțiilor medicale și reprezentanții angajaților în elaborarea contractului colectiv de muncă (CCM); formularea recomandărilor pentru sporirea gradului de cunoaștere a drepturilor lucrătorilor medicali din sistemul de sănătate. Material și metode. Tipul studiului – descriptiv, selectiv, mixt. În partea cantitativă: unitatea de studiu – medici și personal cu studii medii (asistenți medicali, felceri, moașe, laboranți). Metoda de colectare a datelor - chestionar pentru autocompletare. Eșantionul studiului cantitativ: - 422 de persoane (299 de medici și 123 personal medical cu studii medii). Componenta calitativă a studiului – 4 focus-grupuri a câte 5 persoane (manageri ai instituțiilor medicale și președinți ai organizațiilor sindicale primare). Metodele studiului: istorică, sociologică, comparativă, biostatistică, grafică. Rezultate obținute. La capitolul drepturi colective de muncă, lucrătorii medicali puțin sau deloc informați reprezintă peste o pătrime din respondenți. Persoanele cu stagiu de muncă cuprins între 10 și 20 de ani, declară că sunt mai informați (75%), comparativ cu tinerii specialiști (67%) și angajații cu stagiu de peste 20 de ani (66%). Comparând răspunsurile la nivelul angajaților care activează în mediul rural față de cei din mediul urban, se constată că în mediul rural, personalul medical posedă mai puține cunoștințe. Nivelul de informare și de cunoaștere depinde în mare măsură de accesibilitatea la informație în domeniul respectiv. Accesibilitatea informației este apreciată mai înalt de către respondenții din orașe, circa 86% au oferit răspunsuri afirmative în raport cu 25% răspunsuri afirmative printre respondenții de la sate. În cazul lucrătorilor medicali din mediul rural, se remarcă faptul ca doar 1 din 4 lucrători medicali au acces la o sursă de informare în domeniul drepturilor lor de muncă. Peste două treimi din respondenți (63%) cunosc ce este un Contract colectiv de muncă, 27% – au întâmpinat dificultăți în definirea corectă a acestei noțiuni, iar fiecare al 10-lea lucrător medical, nu cunoaște informații despre acest instrument de protecție a dreptului colectiv de muncă. În rezultatul discuțiilor de focus-grup, am constat următoarele: peste două treimi din participanții la studiu calitativ au afirmat că există o colaborare bună între sindicate și conducerea instituției medicale. Din prisma managerilor de instituții medicale, sindicatele joacă un rol cheie în efortul de instituire a climatului de pace în instituții, dar ar trebui să fie mai active în informarea angajaților asupra beneficiilor și garanțiilor oferite de CCM. Liderii de sindicat amintesc managerilor că în activitatea lor, sindicatele sunt independente față de angajator, iar în procesul de negociere a CCM ocupă poziție egală. Participanții la studiu au evidențiat că rolul colaborării între manageri și liderii de sindicat este de a negocia condițiile de muncă îmbunătățite ale salariaților din unitate și acordarea acestora a unor garanții și compensații suplimentare la cele prevăzute de legislația în vigoare. Respectarea prevederilor CCM se realizează de către președintele organizației sindicale primare, care completează anual ,,Chestionarului cu privire la efectuarea controlului încheierii Contractului Colectiv de Muncă și realizarea prevederilor acestuia în unitatea medicală”. Ulterior acesta este evaluat de către Federația Sindicală "Sănătatea". Concluzii. Cercetarea a identificat că, în Republica Moldova cadrul legislativ în domeniul drepturilor angajaților este vast și complex și oferă o serie de garanții și beneficii pentru lucrătorii medicali, comparativ cu alte categorii de salariați (scurtarea duratei zilei de muncă, zile suplimentare la concediul anual etc). În același timp, se constată un nivel scăzut de informare în domeniul drepturilor la locul de muncă a angajaților în sănătate.