|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2017 nr. 13(3)
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/2651
Title: | Evaluarea igienică comparativă a calităţii apei din diferite surse ale Republicii Moldova: studiu descriptiv |
Other Titles: | Comparative hygienic assessment of the water quality from different sources of the Republic of Moldova: descriptive study |
Authors: | Mogorean, Maxim Bernic, Vladimir Ciobanu, Elena Croitoru, Catalina Cebanu, Serghei |
Keywords: | potable water |
Issue Date: | 2017 |
Publisher: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
Citation: | Evaluarea igienică comparativă a calităţii apei din diferite surse ale Republicii Moldova: studiu descriptiv = Comparative hygienic assessment of the water quality from different sources of the Republic of Moldova: descriptive study / Maxim Mogorean, Vladimir Bernic et. al // Revista de ştiinţe ale sănătăţii din Moldova = Moldovan journal of health sciences. - 2017. - Vol. 3(13). - P. 59-65. - Bibliogr.: p. 65. |
Abstract: | Rezumat
Introducere. În Republica Moldova, sursele de apă sunt
repartizate neuniform în teritoriu. Populaţia foloseşte în scop
potabil apa din diverse straturi acvifere, care are particularităţi
deosebite ale chimismului. Managementul necorespunzător
al deşeurilor, nerespectarea regulilor sanitare şi măsurilor
de protecţie ale surselor de apă sunt principalele cauze ale
înrăutăţirii calităţii apei din fântâni. Problema apei potabile
sigure, în ultimii ani, a devenit o problemă esenţială pentru
securitatea naţională în domeniul sănătăţii publice.Material şi metode. Calitatea apei a fost cercetată la 12
parametri chimici (alcalinitate, amoniu, nitriţi, nitraţi, duritate
totală, calciu, magneziu, reziduu sec, sulfaţi, cloruri, hidrocarbonaţi,
SNa+K), în conformitate cu recomandările OMS.
Pentru evaluarea indicatorilor calităţii apei, au fost utilizate
următoarele metode: spectrofotometrică, titrimetrică, gravimetrică,
matematică. Metodele menţionate au fost utilizate
în conformitate cu următoarele documente normative: SM
SR ISO 7150-1:2005; SM SR ISO 5664:2007; SM SR ISO 7890-
2:2006; SM SR ISO 9297:2012; SM SR EN ISO 9963-1:2007;
SM SR ISO 6058:2012; SM SR ISO 6059:2012; SM STAS
28601:2007, ISO 9280:1990. Verificarea calităţii apei potabile
s-a efectuat în conformitate cu Normele sanitare privind
calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.
934 din 15 august 2007.
Rezultate. S-a stabilit că valorile cele mai mari ale indicilor
mineralizării apei sunt caracteristice pentru sursele care
se alimentează din pânza freatică şi de profunzime (fântâni
de mină şi sonde arteziene), unde se atestă concentraţii sporite
ale reziduului fix (respectiv, 1194,5±99,2 şi 1097,9±80,2
mg/l), sulfaţi (corespunzător, 429,3±60,1 şi 273,4±21,0 mg/l),
hidrocarbonaţi (495,4±21,6 şi 498,8±24,5 mg/l) şi un nivel
înalt al durităţii totale (31,2±2,7 şi 26,6±1,2 0G). Gradul de mineralizare
al apei în sursele cercetate prezintă o creştere de
la sud spre nord. Conţinutul acestor substanţe este asociat cu
procesul descompunerii substanţelor organice, respectiv, cu
activitatea organismelor şi microorganismelor.
Concluzii. Un nivel mai sporit al indicilor mineralizării
apei este caracteristic zonei de sud, comparativ cu centrul şi
nordul republicii. Pentru apa din fântânile investigate, din care
se alimentează o mare parte a populaţiei rurale, este caracteristic,
de asemenea, şi un grad înalt de poluare cu substanţe
organice. Nivelurile maximale ale concentraţiilor de nitraţi au
fost înregistrate, preponderent, în zona de nord a Republicii.
Abstract
Introduction. In the Republic of Moldova, water sources
are unevenly distributed on the territory. The population uses
for drinking purposes the water from different aquifer layers,
which has special peculiarities of water chemistry. Inadequate
waste management, ignorance of sanitation rules and basic
protection measures of water sources are the main causes of
water quality worsening in wells. In the past years, the problem
of safe drinking water has become a key issue for national
security in the field of public health. Material and methods. Water quality was assessed for
12 chemical parameters (alkalinity, ammonia, nitrites, nitrates,
total hardness, calcium, dry residue, sulfates, chlorides,
hydrocarbons, S(Na++K+), according to WHO recommendations.
In order to evaluate water quality indicators, the
following methods were used: spectrophotometric, titrimetric
gravimetric, mathematic. The above-mentioned methods
were used according to the following regulatory documents:
SM SR ISO 7150-1:2005; SM SR ISO 5664:2007; SM SR ISO
7890-2:2006; SM SR ISO 9297:2012; SM SR EN ISO 9963-
1:2007; SM SR ISO 6058:2012; SM SR ISO 6059:2012; SM
STAS 28601:2007, ISO 9280:1990. The water quality verification
was performed according to Sanitary norms of potable
water quality, approved by the Government Decision no. 934
on 15 august 2007.
Results. It was concluded that the highest values of water
mineralization indicators are characteristic for sources
feeding from ground waters (wells and artesian wells), where
high concentrations of dry residue (respectively, 1194.5±99.2
and 1097.9±80.2 mg/l), sulfates (429.3±60.1 and 273.4±21.0
mg/l), hydro carbonates (495.4±21.6 and 498.8±24.5 mg/l)
and a high level of total hardness (31.2±2.7 and 26.6±1.2
0G) were attested. Researched water sources have shown increased
level of mineralization from South to North. The presence
of this substances in water samples, is due to organisms
and microorganisms activity, the final main of which is organic
matter decomposition.
Conclusions. A high level of water mineralization indicators
is characteristic for the South region, comparatively to the
Center and the North of the republic. A high level of pollution
with organic substances is also characteristic for the water
from the investigated wells that serves the majority of the rural
population. Maximum levels of nitrates concentration were
identified mostly in the North area of the republic. |
URI: | https://stiinta.usmf.md/sites/default/files/2018-09/MJHS%20nr.3_2017.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/2651 |
ISSN: | 2345-1467 |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2017 nr. 13(3)
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|