|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 7. ȘCOALA DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ / SCHOOL OF PUBLIC HEALTH MANAGEMENT
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/26830
Title: | Alfabetizarea în sănătate a persoanelor cu diabet zaharat tip 2 |
Authors: | Alexa, Zinaida Lozan, Oleg |
Keywords: | health literacy;diabetes mellitus type 2;Health Literacy Questionaire;Health literacy toolkit;health literacy outcomes |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Şcoala de Management în Sănătate Publică |
Abstract: | Scopul: Evaluarea alfabetizării în domeniul sănătății la persoanele diabet zaharat tip 2,
pentru elaborarea unui set de recomandări de îmbunătățire a cunoștințelor pacienților.
Obiectivele: Analiza studiilor și practicilor internaționale privind alfabetizarea în
domeniul sănătății la persoanele cu diabet zaharat tip 2; evaluarea alfabetizării în domeniul
sănătății la persoanele cu diabet zaharat tip 2 prin aplicarea chestionarului HLQ; evaluarea
opiniei factorilor de decizie din domeniul sănătății despre politicile și strategiile orientate spre
creșterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătății a persoanelor cu DZ 2; elaborarea unor
recomandări privind îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății la persoanele cu diabet
zaharat tip 2.
Material și metode: Studiul efectuat a fost unul transversal, de tip mixt (cantitativ și
calitativ). Pentru evaluarea componentei cantitative a fost utilizat Health Literacy Questionnaire
(HLQ) elaborat de profesorul Richard Osborne de la Swinburne University of Technology,
Center for Global Health and Equity. Pentru selecție a fost folosită metoda consecutivă de
recrutare a 490 persoane cu diabet zaharat tip 2, care s-au adresat pentru servicii medicale în
cadrul instituțiilor de asistență medicală primară, specializată de ambulator și spitalicească.
Chestionarea a fost efectuată utilizând metoda „față în față”. Componenta calitativă a studiului a
fost reprezentată de 8 interviuri în profunzime cu medici de familie, medici endocrinologi,
reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, organizațiilor neguvernamentale și
Ministerului Sănătății. Metodele studiului: epidemiologică, analitică, sociologică, statistică.
Rezultate obținute: Vârsta medie a pacienților incluși în studiu a fost de 59,99±8,83 ani,
50,2% dintre aceștia aveau sub 60 de ani, iar femeile au reprezentat 59,2 % din numărul total de
persoane. Chestionarele au fost colectate în 63,1% dintre cazuri în incinta instituțiilor ce
prestează servicii de ambulator. În 28% dintre cazuri participanții la studiu au avut studii
superioare, iar în 46,3% – studii medii neprofesionale, restul 25,7% având doar studii gimnaziale
sau liceale. Persoanele angajate în câmpul muncii au fost doar în 36,1% dintre cazuri, 49,2%
fiind pensionari. Analiza efectuată a permis evidențierea punctelor forte prin acumularea
punctajului maxim la Scala 1 „Sentimentul de a fi înțeles și sprijinit de către furnizorii de servicii
medicale” 3,17±0,35 (IC 95% [3,14-3,20], Scala 4 „Sprijin social pentru sănătate” 3,04±0,53
(IC 95% [3,00-3,1], Scala 6 „Abilitatea de a se implica activ cu profesioniștii din domeniul
sănătății” 3,92±0,57 (IC 95% [3,87-3,97], Scala 7 „Navigarea în sistemul de sănătate”
3,43±0,76 (IC 95% [3,37-3,5] și Scala 9 „Înțelegerea informațiilor despre sănătate suficient de
bine pentru a ști ce să faci” 3,44±0,8 (IC 95% [3,37-3,51]. Cercetarea, de asemenea, a
identificat necesitățile majore care necesită fortificare, acestea fiind reprezentate de Scala 2
„Având suficiente informații pentru gestionarea sănătății” 2,71±0,44 (IC 95% [2,65-2,75], Scala
3 „Gestionarea activă a sănătății” 2,82±0,47 (IC 95% [2,78-2,86], Scala 5 „Evaluarea
informațiilor despre sănătate” 2,72±0,54 (IC 95% [2,67-2,77], Scala 8 „Capacitatea de a găsi
informații bune despre sănătate” 3,37±0,74 (IC 95% [3,37-3,51]. Diferențe standardizate au fost
8
observate pentru mai multe scale HLQ în funcție de sex, nivelul de educație, statutul profesional,
durata diabetului și nivelul de HbA1c.
Concluzii: Pentru persoanele cu diabet zaharat tip 2, alfabetizarea în sănătate reprezintă o
parte esențială a gestionării bolii. Datele obținute au permis identificarea necesităților majore de
educație în sănătate, cum sunt: volumul insuficient de informații despre sănătate necesare pentru
gestionarea activă a sănătății, capacitățile reduse de evaluare a calității informațiilor și abilitatea
limitată de a găsi informații veridice despre sănătate. Studiul prezentat a determinat unele
diferențe pe scalele HLQ în funcție de statutul socio-demografic și clinic al pacientului. În
temeiul datelor obținute, câteva recomandări ar fi: elaborarea unei strategii și politici naționale
pentru îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății a populației generale, cu accent pe
persoanele cu boli cronice netransmisibile; elaborarea și lansarea materialelor informative cu
accent pe metodele de prevenție a diabetului zaharat; organizarea campaniilor de informare
permanentă a populației cu privire la metodele de prevenție și conduită în cazul depistării
diabetului zaharat. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024: Culegere de rezumate științifice |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/26830 |
Appears in Collections: | Managementul sănătății publice: realizări, provocări și perspective 2024
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|