SPECTRUL COMPLICAȚIILOR LA PACIENȚII CU ȘOC CARDIOGEN

Abstract

Introducere. Șocul cardiogen (ȘC), cea mai severă formă de insuficiență cardiacă acută, complicată cu: edem pulmonar acut (EPA), ruptura cardiacă, moartea subită, tahi- și bradiaritmii, insuficiență renală acută (IRA), leziune cerebrală acută (LCA), insuficiență hepatică și accident vascular cerebral, cu mortalitate intraspitalicească înaltă (30-60%). Scopul lucrării. Identificarea complicațiilor în ȘC prin monitorizarea hemodinamicii minim invazivă cu PiCCO și clasică cu EcoCG. Material și metode. Studiul a inclus 105 pacienți cu ȘC din UTI Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” anii 2016-2018, lotul I – monitorizați cu PiCCO și lotul II – fără PiCCO. S-a studiat literatura privind cazurile similare. Rezultate. Evaluarea complicațiilor cardiace la su praviețuitori si decedați din lotul I am remarcat EPA (30,3% vs 78,9%) și trombembolia pulmonară (3,0 vs 21,1%), LCA (63,6 vs 89,5%) și IRA (6,1 vs 15,4%). În lotul II la decedați a prevalat EPA (p=0,0001) și IRA (57,6% vs 9,4%), iar la supraviețuitori LCA (85% vs 48,5%). Remarcăm un spectru similar de complicații fără diferențe semnificative la supraviețuitori, iar la decedați – o semnificație statistică a EPA în lotul fără PiCCO (78,9% vs 100 %) și LCA în lotul cu PiCCO (89,5% vs 48,5%). Dintre complicațiile cardiace, detectate în ambele loturi, a predominat EPA (73,6% fără PiCCO vs 48,1% cu PiCCO). Dintre complicațiile noncardiace detectate menționăm coma (18,9% fără PiCCO vs 5,8% cu PiCCO). Concluzii. Pacienții cu șoc cardiogen mai frecvent au dezvoltat: edem pulmonar acut, leziune cerebrală acută și retenție de azot. Identificarea promptă a ȘC, stabilizarea hemodinamicii, managementul disfuncției de organ și tratamentul adecvat a favorizat prognosticul acestor bolnavi.

Background. Cardiogenic shock (CS), the most severe form of acute heart failure, complicated with: Acute pulmonary edema (APE), cardiac rupture, sudden death, tachy- and bradyarrhythmia, acute renal failure (ARF), brain injury (BI), hepatic insufficiency and acute cerebrovascular disease (ACVD) with high intra-hospital mortality rate (3060%). Objective of the study. Identification of complications in CS through minimally invasive hemodynamic mon itoring with PiCCO and classic with ECHO. Material and methods. The study included 105 patients with CS from Holy Trinity Municipal Clinical Hospital ICU in 2016-2018, group I - monitored with PiCCO and group II - without PiCCO. Literature on similar cases was studied. Results. Eval uation of cardiac complications in survivors and deceased from group I noted APE (30.3% vs 78.9%) and Pulmonary embolism (3.0 vs 21.1%), BI (63.6 vs 89.5%) and ARF (6.1 vs 15.4%). In group II, APE prevailed (p=0.0001) and ARF (57.6% vs 9.4%) in the deceased, and BI prevailed in the survivors (85% vs 48.5%). We note a similar spectrum of complications without significant differences in the survivors, and in the deceased - a statistical significance of APE in the group without PiCCO (78.9% vs 100 %) and BI in the group with PiCCO (89.5% vs 48.5%). Of the cardiac compli cations detected in both groups, APE predominated (73.6% without PiCCO vs 48.1% with PiCCO). Among the detected noncardiac complications, we mention coma (18.9% without PiCCO vs 5.8% with PiCCO). Conclusions. Patients with cardiogenic shock more frequently developed: acute pulmo nary edema, acute brain injury and azote retention. Prompt identification of CS, stabilization of hemodynamics, management of organ dysfunction and appropriate treatment favored the prognosis of these patients.