EPILEPSIA ÎN CONTEXTUL MALFORMAȚIEI ARTERIO-VENOASE

Abstract

Introducere. Malformațiile arterio-venoase (MAV) au un impact semnificativ în dezvoltarea epilepsiei secundare. Rata de detectare a MAV simptomatice este de 0,89 la 100.000 de adulți pe an. Factorii asociați cu o criza epileptica includ sexul masculin, vârsta tânără si lobul temporal sau frontal. Pacienții care au avut pentru prima dată o criză legată de MAV pot fi considerați ca având epilepsie, conform criteriilor Ligii Internaționale împotriva Epilepsiei (2022). Scopul lucrării. Prezentarea unui caz clinic la un pacient cu MAV care a dezvoltat secundar epilepsie structurală medica mentos rezistentă. Material și metode. Au fost colectate date din fișa medicală a pacientului referitor la anamneza vieții, date clinice si de laborator, rezultatele investigațiilor , pacientul fiind examinat prin IRM cerebral 3 T, video EEG și Angiografie cerebrală. Rezultate. Pacient în vârstă de 23 de ani, s-a adresat la IMU cu acuze la pierderi de conștiență ce au debutat la vârsta de 14 ani cu clonii faciale în hemifața dreaptă, mâna și piciorul drept, arest verbal sau sunete gen „da-da”, ochii plutitori cu nistagmus exprimat, cu o durată de circa 5 minute. Crizele s-au repetat, pacientul a urmat di verse scheme de tratament antiepileptic, dar fără eficacitate terapeutică. Rezultatele IRM cerebral 3 T au demonstrat Malformație arterio-venoasă fronto-operculară pe stânga, iar Angiografia prin CT a confirmat diagnosticul presupus. Video EEG denotă activitate epileptiformă frontală si temporală pe stânga. Specialiștii neurochirurgi nu au aprobat efectuarea intervenției neurochirurgicale din motivul riscu rilor mari. Concluzii. MAV reprezintă o cauză posibilă de epilepsie simptomatică. Tactica de tratament trebuie aleasă individual fiecărui pacient fiind concordantă cu semiologia manifestărilor clinice si opinia specialiștilor neurochirurgi.

Background. Arteriovenous malformations (AVMs) have a significant impact on the development of secondary epilepsy. The detection rate of symptomatic AVMs is 0.89 per 100,000 adults per year. Associated factors with an epileptic seizure include male sex, young age and temporal or frontal lobe. Patients who have had an AVM-related seizure for the first time may be considered to have epilepsy according to the International League Against Epilepsy (2022) criteria. Objective of the study. To present a clinical case of a patient with AVM who developed secondary resistant structural epilepsy. Material and methods. Data were collected from the patient’s medical record regarding life history, clin ical and laboratory data, investigation results, the patient was examined by 3 T brain MRI, Video EEG and Cerebral Angiography. Case Report: Patient aged 23 years, referred to IEM with complaints of loss of consciousness that started at the age of 14 years with facial clonus in the right hemiface, right hand and leg, verbal arrest or “da-da” sounds, floating eyes with expressed nystagmus, lasting about 5 minutes. Seizures recurred, the patient followed various antiepileptic treatment regimens, but without therapeutic efficacy. Results of 3 T brain MRI demonstrated fronto-oper cular arterio-venous malformation on the left, and CT angiography confirmed the presumed diagnosis. Video EEG revealed frontal and temporal epileptiform activity on the left. Neurosurgical specialists did not approve neurosurgical intervention because of high risks. Conclusion. AVM is a possible cause of symptomatic epilepsy. Treatment tactics should be chosen individually for each patient and be in ac cordance with the semiology of clinical manifestations and the opinion of neurosurgeons.