PROFILUL MICOTIC AL CAZURILOR DE OTOMICOZĂ. DIAGNOSTIC

Abstract

Introducere Cei mai frecvenți agenți patogeni ai otomicozei sunt mucegaiurile din genul Aspergillus și drojdiile din genul Candida , în special complexul Aspergillus (A.) niger și Candida (C.) albicans . Otomicoza este adesea greu de distins de infecțiile de alte origini, mai ales în cazul otitei externe difuze. O adevărată provocare în diagnostic apare în cazul infecțiilor asociate dintre speciile microbiene precum S. aureus, Pseudomonas spp., stafilococi coagulazo-negativi sau Klebsiella spp și fungi în materialul prelevat. Scopul lu crării Scopul acestui studiu este de a furniza un rezumat cuprinzător al dovezilor legate de agenții micotici și cei patogeni bacterieni asociați întâlniți în cazurile de otomicoză și metodele lor de diagnosticare. Material și metode. A fost efectuată o revizuire sistematică a literaturii, cuprinzând studii din baze de date precum PubMed, Medscape, NCBI, NIH, publicate în ultimii 5 ani. Rezultate. Diagnosticul de otomicoză se stabilește în baza anamnezei, istoricului actua lei boli, examenului otoscopic complex. Cultivarea, izolarea și identificarea fungilor din materialul prelevat rămâne standardul de aur în stabilirea diagnosticului. Cu toate aces tea, este important de subliniat necesitatea examinărilor micotice în serie, până la 3, pentru interpretarea corectă a constatărilor micotice bazate pe cultură, pentru a diferenția agenții cauzatori a micozelor de flora fungică tranzitorie. Concluzii. Aspergillus spp . și Candida spp . sunt principalii fungi izolați, iar S.aureus și Pseudomonas spp . sunt speciile bacteriene majore incriminate în otomicoze. La suspiciunea clinică, este necesară cultura atât a bacteriilor, cât și a fungilor pentru a identifica agentul patogen, deoarece infecțiile asociate sunt observate și în cazurile de otită externă. Infecția fungică a canalului extern trebuie suspectată în toate cazurile cronice de otită externă care nu răspund la terapie topică convențională.

Background. The most common causative agents of otomy cosis are molds of the genus Aspergillus and yeasts of the genus Candida , particularly Aspergillus (A.) niger complex and Candida (C.) albicans . Otomycosis is often difficult to distinguish from infections of different origins, especially in the case of diffuse external otitis. The particular challenge in diagnosis arises when there are mixed infections, where bacterial species such as S. aureus , Pseudomonas spp., coagulase-negative Staphylococci , or Klebsiella spp. are present along with fungi in the sampled material. Objective of the study. The aim of this study is to provide a comprehensive summary of the evidence related to mycological agents and associated bacterial pathogens encountered in cases of oto mycosis and their diagnostic methods. Material and meth ods. A systematic literature review was conducted, encompassing studies from databases such as PubMed, Medscape, NCBI, NIH, that were published during the last 5 years. Re sults. Otomycosis diagnosis is primarily based on a patient’s history and clinical presentation, as well as an otoscopic examination. Cultivation, isolation and identification of the fungus from the sampled material remain the gold standard for accurate diagnosis. However, it is important to emphasize the necessity of serial mycological examinations, up to 3, for the accurate interpretation of cultivation-based mycological findings, in order to differentiate fungal causative agents from fungal microbiota, or transitory fungal flora. Conclusion. Aspergillus spp. and Candida spp. are the major fungal isolates and S.aureus and Pseudomonas spp. are major bacterial isolates. Upon clinical suspicion culture of both bacteria and fungi are required to identify the pathogen, as mixed infections are also seen in cases of external otitis. Fungal infection of the external canal should be suspected in all chronic cases of otitis externa which do not respond to conventional topical therapy.