Studiul farmacobotanic și toxicologic al unor specii din genul Sedum (Crassulaceae)

Abstract

Introducere. Speciile genului Sedum (sin. Hylotelephium Crassulaceae) sunt plante perene, suculente utilizate în medicina tradițională cu acțiuni antibacteriene, antiinflamatoare, antioxidante, hepatoprotectoare. Principiile active puse în evidență de studii anterioare sunt: triterpene, alcaloizi, flavonoide, cumarine etc. [1,2,3]. Scopul lucrării. Analiza macroscopică și microscopică a speciilor H. spectabile (Boreau) H.Ohba, H. telephium (L.) H.Ohba în vederea stabilirii identității și investigarea toxicității asupra celulei vegetale și a naupliilor de Artemia franciscana Kellog. Material și metode. S-au obținut preparate superficiale din floare și frunză iar secțiunile transversale prin organele vegetative s-au colorat cu verde de iod și carmin alaun [4]. Analiza s-a facut cu microscopul digital Leica DMS1000 și optic Labphot II Nikon. Toxicitatea extractelor apoase și etanolice 10% din frunzele celor două specii a fost testată prin testul Triticum în intervalul de concentrații 0,1%; 0,5%; 1%; 5%; 10% și prin biotestul Artemia în intervalul 0,5%, 0,25%, 0,125%, 0,0625%, 0,03125%. Rezultate. Cele două specii au prezentat frunze cu structura heterogen-asimetrică, fără peri, cu stomate anizocitice și cristale izolate de oxalat. Tulpinile cu structură secundară incompletă, au prezentat particular la H. spectabile la exteriorul zonei conducătoare, 1-2 straturi de celule de colenchim. Rădăcina de H. telephium are lemnul secundar mai dezvoltat cu distributia vaselor compactă cu aspect caracteristic. Concentrațiile relativ mari (10,0% și 5,0%) au avut efecte inhibitoare asupra alungirii radiculelor embrionare de T. aestivum (p<0,001 și, respectiv, p=0,018), în vreme ce concentrațiile mici (1%, 0,5% și 0,1%) au avut efecte stimulatoare (p=0,001, p = 0,485 și p < 0,001). Etanolul ca solvent a avut un efect inhibitor mult mai pronunțat decât apa (p<0,001). Efectul inhibitor a fost ușor mai pronunțat pentru specia S. telephium în comparație cu S. spectabile, fără ca diferența să fie semnificativă statistic (p=0,08). Concluzii. Au fost stabilite caracterele morfoanatomice de diferențiere ale celor două specii. Soluțiile extractive apoase din frunzele acestora s-au dovedit a fi lipsite de toxicitate asupra naupliilor de Artemia franciscana Kellog și cu efect inhibitor redus asupra alungirii radiculare.

Introduction. Species from the Sedum genus (syn. Hylotelephium, Crassulaceae) are perennial, succulent plants utilized in traditional medicine, exhibiting antibacterial, antiinflammatory, antioxidant, and hepatoprotective activities. Previous studies have identified active principles such as triterpenes, alkaloids, flavonoids, and coumarins [1, 2, 3]. Objective of the study. To conduct macroscopic and microscopic analyses of the species H. spectabile (Boreau) H.Ohba and H. telephium (L.) H.Ohba to establish their identity and investigate their toxicity on plant cells and Artemia franciscana Kellog nauplii. Material and methods. Surface preparations of flowers and leaves were obtained, while transverse sections of vegetative organs were stained with iodine green and alum carmine [4]. The analysis was performed using a Leica DMS1000 digital microscope and Nikon Labphot II optical microscope. Toxicity of 10% aqueous and ethanolic leaf extracts from both species was tested using the Triticum test within concentration ranges of 0.1%, 0.5%, 1%, 5%, and 10%, and the Artemia biotest within concentrations of 0.5%, 0.25%, 0.125%, 0.0625%, and 0.03125%. Results. The two species displayed heterogeneously asymmetrical leaves, lacking hairs, with anomocytic stomata and isolated oxalate crystals. The stems, with an incomplete secondary structure, exhibited a distinctive feature in H. spectabile, with 1-2 layers of collenchyma cells external to the conductive zone. The root ofH.telephium showed a more developed secondary xylem with a compact distribution of vessels, giving it a characteristic appearance. Higher concentrations (10.0% and 5.0%) had inhibitory effects on the elongation of T. aestivum embryonic radicles (p<0.001 and p=0.018, respectively), while lower concentrations (1%, 0.5%, and 0.1%) demonstrated stimulatory effects (p=0.001, p=0.485, and p<0.001). Ethanol as a solvent showed a significantly stronger inhibitory effect than water (p<0.001). The inhibitory effect was slightly more pronounced for S. telephium compared to S. spectabile, though the difference was not statistically significant (p=0.08). Conclusions. Morpho-anatomical differentiation characteristics of the two species have been established. The aqueous extracts from their leaves were found to be non-toxic to Artemia franciscana nauplii, with a reduced inhibitory effect on radicle elongation.