Specii de conifere – sursă de rezine cu aplicare terapeutică

Abstract

Introducere. În flora mondială sunt multe specii de plante cu conținut de rezine, care sunt foarte eterogene în ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice și compoziția chimică. Vom menționa speciile de conifere, care conform clasificării chimice, conțin 2 clase de rezine (oleorezine și gudroane sau pixuri). Produsele vegetale de conifere, bogate în rezine, au fost și sunt utilizate în medicina tradițională de diferite popoare, în special în regiunea Siberiană, Carpatică și Balcanică. Multiplele studii fitochimice și farmacolologice le-au determinat ca produse vegetale oficinale în fitoterapia contemporană. Scopul lucrării. Identificarea și analiza lucrărilor științifice cu referire la specii de conifere cu conținut de rezine. Material și metode:Studiul a fost efectuat în baza lucrărilor științifice de pe platforemele informaționale de date (Google Scholar, Science Direct, PubMed). Selectarea și analiza studiilor (cca 50) a fost efectuată prin cuvintele-cheie: conifere, oleorezine, gudroane, compoziția chimică, acțiune și întrebuințare terapeutică. Rezultate. La categoria de oleorezine au fost identificate specii din g. Pinus (P. sylvestris, P. nigra, P. maritima) cu produsul vegetal Terebentina communis, care reprezintă o oleorezină oxidată, conține acizi diterpenici (60-80%), pinen, caren (15-30%) și principii amare (pâna la 10%), cu acțiune revulsivă, rubefiantă în artroze și reumatism. Alt produs vegetal este Colophonium – un rezidiul solid, rezultat în urma distilării terebentinei la 1500C și presiune scăzută, bogat în acizi rezinici diterpenici (90% abietic acid) și substanțe amare, utilizat la prepararea emplastrelor. În această categorie se înscrie și sp. Larix decidua cu produsul vegetal Terebentina veneta (acizi rezinici 55-65%; pinen, terpineol și substanțe amare, până la 22%) cu acțiune revulsivă, rubefiantă, antiseptică (în bronșite și pneumonii) și Abies balsamea cu produsul Balsamum canadense (acizi rezinici 70%; pinen și acetat de bornil - 15-25%) cu aplicație, în special, în montarea micropreparatelor. În categoria de gudroane, care se obțin prin distilarea uscată a lemnului la 150-2500C, ne referim iar la sp. P. sylvestris și P. maritima cu produsul vegetal Pix liquida, bogat în fenoli (catechol, guiacol, crezol, vanilal) cu acțiune expectorantă, bactericidă (în afecțiuni pulmonare), paraziticidă (pediculoză) și cicatrizantă (dermatoze, eczeme). De asemenea, menționăm și sp. Juniperus oxycedrus cu produsul Pix Cadi Juniperi oxicedri, bogat în sescviterpene, fenoli, acid acetic și mentol, care determină acțiunea antiseptică, cicatrizantă (psoriasis, dermatoze) și paraziticidă (scabie și pediculoză). Studiile recente denotă că rezinele din conifere posedă și acțiune antinflamatoare, antioxidantă, citostatică și anticancerigenă (1.2). Concluzii. Unele specii de conifere din g. Pinus, Larix, Abies, Juniperus sunt identificate ca sursă de produse vegetale cu conținut de oleorezine și gudroane, care se deosebesc după compoziția chimică, ce determină diferite acțiuni farmaco-terapeutice.

Introduction. Many plant species worldwide contain resins, which are highly heterogeneous in their physicochemical properties and chemical composition. This paper focuses on conifer species, which, according to chemical classification, contain two classes of resins: oleoresins and tars. Plant products from conifers rich in resins have been used in traditional medicine by various cultures, particularly in the Siberian, Carpathian, and Balkan regions. Numerous phytochemical and pharmacological studies have established these products as officinal in contemporary phytotherapy. Aim of study: This paper aims to identify and analyze scientific works regarding conifer species containing resins. Material and methods. The study was conducted using scientific papers accessed through information platforms such as Google Scholar, ScienceDirect, and PubMed. Selection and analysis of about 50 studies were performed using Key words: conifers, oleoresins, tars, chemical composition, action, and therapeutic uses. Results. In the category of oleoresins, species from the genus Pinus (P. sylvestris, P. nigra, P. maritima) were identified, with the plant product Terebentina communis, which represent un oxidized oleoresin, contains diterpenic acids (60–80%), pinenes, carenes (15–30%), and bitter principles (up to 10%). This product has a revulsive and rubefacient action in cases of arthrosis and rheumatism. Another plant product is Colophonium, a solid residue resulting from the distillation of turpentine at 150°C and low pressure, rich in diterpenic resin acids (905 – abietic acid) and bitter substances, used in the preparation of plasters. This category also includes Larix decidua species with the plant product Terebentina veneta (resin acids 55–65%, pinenes, terpineol, and bitter substances up to 22%), with revulsive, rubefacient, and antiseptic actions (in bronchitis and pneumonia), and Abies balsamea with the product Balsamum canadense (70% resin acids, 15-25% pinenes, and bornyl acetate), primarily used in the preparation of micropreparations. In the category of tars, which are obtained by dry distillation of wood at 150-250°C, species such as P. sylvestris and P. maritima are notable for the plant product Pix liquida, rich in phenols (catechol, guaiacol, cresol, vanillin), with expectorant, bactericidal (in pulmonary diseases), parasiticidal (for pediculosis) and wound healing (dermatoses, eczema) actions. Also, Juniperus oxycedrus species is mentioned with the product Pix Juniperi oxycedri, rich in sesquiterpenes, phenols, acetic acid, and menthol, which exhibits antiseptic, cicatrizing (for psoriasis and dermatoses), and parasiticidal (for scabies and pediculosis) actions. Recent studies indicate that resins from conifers also possess antiinflammatory, antioxidant, cytostatic, and anticancer properties (1, 2). Conclusions. Some conifer species from the genera Pinus, Larix, Abies, and Juniperus have been identified as sources of plant products containing oleoresins and tars, which differ in their chemical composition, leading to distinct pharmacotherapeutic actions.