Activitatea de farmacie clinică pentru evaluarea interacțiunilor medicamentoase în terapie intensivă

Abstract

Introducere. Farmacistul clinician, membru al echipei multidisciplinare în spital, evaluează zilnic potențialele interacțiuni medicamentoase și riscul de apariție al unor manifestări clinice nedorite. De asemenea, monitorizează riscul potențialelor reacții adverse (incidență și severitate) prin analiza parametrilor biochimici, contribuind astfel la optimizarea eficienței tratamentului și la reducerea costurilor de asistență medicală. Scopul lucrării. Evaluarea interacțiunilor medicamentoase în terapia intensivă în cadrul activității de farmacie clinică. Material și metode. Am inclus în studiul privind evaluarea interacțiunilor medicamentoase, 68 de pacienți admiși în unitatea de terapie intensivă la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”. S-a realizat evaluarea și analiza posibilelor interacțiuni dintre medicamentele administrate în terapie, dar și cu medicația de fond a pacienților, prin utilizarea informațiilor din RCP, UP to Date, Drugs.com, Medscape interactions checker. Rezultate. Analiza schemelor terapeutice a indicat 168 de interacțiuni posibile, 66% dintre acestea fiind considerate majore și 34% moderate. Cele mai frecvente interacțiuni medicamentoase decelate au fost: riscul de prelungire a intervalului QT (29%), riscul de inhibiție enzimatică (22%) și de inducție enzimatică (21%) și riscul de toxicitate renală (9%). O atenție deosebită au necesitat asocierile cu risc de ineficacitate anticonvulsivantă: meropenem/acid valproic și meropenem/tramadol. Concluzii. Intervenția farmacistului clinician în cadrul echipei multidisciplinare din spital, contribuie la optimizarea schemelor terapeutice și la creșterea raportului beneficiu/risc pentru pacienții polimedicați.

Introduction. The clinical pharmacist, as a member of the hospital's multidisciplinary team, evaluates potential drug interactions and the risk of adverse clinical manifestations daily. They also monitor the potential risk of adverse reactions (incidence and severity) by analyzing biochemical parameters, thus contributing to the optimization of treatment efficacy and reduction of healthcare costs. Aim of the study. The evaluation of drug interactions in intensive care within clinical pharmacy activities. Material and methods. The study included 68 patients admitted to the intensive care unit at the National Institute of Infectious Diseases „Prof. Dr. Matei Balș.” Potential interactions between administered therapy drugs and patients' background medication were evaluated using resources such as the Summary of Product Characteristics (SPC), UpToDate, Drugs.com, and Medscape interactions checker. Results. Analysis of therapeutic regimens identified 168 potential interactions, with 66% deemed major and 34% moderate. The most common identified drug interactions were risks of QT interval prolongation (29%), enzymatic inhibition (22%), enzymatic induction (21%), and renal toxicity (9%). Special attention was required for combinations posing a risk of anticonvulsant inefficacy: meropenem/valproic acid and meropenem/tramadol. Conclusions: The intervention of the clinical pharmacist within the hospital's multidisciplinary team contributes to the optimization of therapeutic regimens and improves the benefit/risk ratio for patients undergoing polypharmacy.