Evaluarea nivelului expunerii populației Republicii Moldova la radonul rezidențial

Abstract

Obiectivele cercetării au constat în monitorizarea concentrațiilor de radon în diverse tipuri de locuințe în principalele zone geografice ale Republicii Moldova, în localitățile rurale și urbane. Metode. Pentru măsurarea concentrațiilor de radon în locuințe au fost utilizate detectoarele RADTRAK2+, fiind plasate în încăpere pentru o perioadă de 3 luni. Citirea detectoarelor s-a efectuat în laboratorul RADONOVA din Uppsala, Suedia. Prelucrarea statistică a datelor s-a efectuat în baza programului computerizat SPSS, efectuându-se analiza descriptivă. A fost efectuată analiza corelațională/regresională a concentrațiilor de radon și factorii de mediu (temperatura/umiditatea aerului). S-a efectuat calcularea riscului pentru sănătate a expunerii la radon prin calcularea dozelor efective, utilizând formulele propuse de Comisia Internațională de Protecție Radiologică. În baza rezultatelor obținute s-a efectuat cartografierea concentrațiilor de radon pe teritoriul țării cu evidențierea localităților cu risc sporit de expunere la radon. Cartografierea s-a realizat conform metodologiei științifice de cercetare a Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Center) din cadrul Comisiei Europene. S-a utilizat caroiajul stabilit în sistemul Lambert-GISCO, potrivit căruia teritoriul Republicii Moldova este reprezentat prin 336 de celule cu laturile 10 x 10 km2 . Rezultate. În urma prelucrării statistice a datelor colectate, s-au obținut următoarele rezultate pentru o distribuție uniformă a valorilor, astfel se înregistrează valori maxime de 1160 Bq/m3 pentru zona de Centru, 1260 Bq/m3 pentru zona de Nord și 950 Bq/m3 pentru zona de Sud. Concentrația medie a radonului în aerul din interior constituie 211,67 Bq/m3 ; 240,55 Bq/m3 și 285,57 Bq/m3 pentru Centru, Nord și, respectiv, zona de Sud, ceea ce demonstrează că valorile medii ale radonului nu au depășit valorile de referință pe țară (300 Bq/m3 ). Cota parte a locuințelor care au depășit nivelul de referință a radonului (300 Bq/m3 ) a constituit 25,3% pentru zona Centru, 31,06% – Nord și 38,58% – Sud. Conform rezultatelor obținute în baza măsurării concentrației radonului pentru municipiul Bălți, Chișinău și Cahul, se constată că valorile medii înregistrate nu depășesc valoarea de referință a concentrației radonului de 300 Bq/m3 . Concluzii. Expunerea populației la radon, care reprezintă o sursă naturala radioactivă, prezintă pericol pentru sănătatea publică. Expunerea cronică la gazul nominalizat radioactiv contribuie la declanșarea cancerului bronhopulmonar. Cele expuse prevăd un control strict al expunerii populației la radon prin implementarea cerințelor de monitorizare a concentrațiilor de radon în locuințe. În caz de depășire a valorilor în comparație cu cele de referință (300 Bq/m3 ), se impune implementarea măsurilor de ventilare artificială intensă, aerisirea permanentă a încăperilor, utilizarea membranelor antiradon, ermetizarea fisurilor din pereți și pardosea, etc.

The objectives of the research consisted in monitoring radon concentrations in various types of housing in the main geographical areas of the Republic of Moldova, in rural and urban localities. Methods. RADTRAK2+ detectors were used to measure radon concentrations in homes, being placed in the room for a period of 3 months. The detectors were read in the RADONOVA laboratory in Uppsala, Sweden. Statistical data processing was performed based on the SPSS computer program, performing descriptive analysis. Correlation/regression analysis of radon concentrations and environmental factors (air temperature/humidity) was performed. The health risk of radon exposure was calculated by calculating effective doses, using the formulas proposed by the International Commission on Radiological Protection. Based on the results obtained, radon concentrations were mapped across the country, highlighting localities with an increased risk of radon exposure. The mapping was carried out according to the scientific research methodology of the Joint Research Center of the European Commission. The grid established in the Lambert-GISCO system was used, according to which the territory of the Republic of Moldova is represented by 336 cells with sides of 10 x 10 km2 . Results. Following the statistical processing of the collected data, the following results were obtained for a uniform distribution of values, thus recording maximum values of 1160 Bq/m3 for the Central area, 1260 Bq/m3 for the Northern area and 950 Bq/m3 for the Southern area. The average concentration of radon in the indoor air is 211.67 Bq/m3 ; 240.55 Bq/m3 and 285.57 Bq/m3 for the Center, North and South areas, respectively, which demonstrates that the average radon values did not exceed the reference values for the country (300 Bq/m3). The share of homes that exceeded the radon reference level (300 Bq/m3 ) was 25.3% for the Center area, 31.06% – North and 38.58% – South. According to the results obtained based on the measurement of radon concentration for the municipalities of Bălți, Chișinău and Cahul, it is found that the average recorded values do not exceed the reference value of radon concentration of 300 Bq/m3 . Conclusions. Exposure of the population to radon, which is a natural radioactive source, poses a danger to public health. Chronic exposure to the radioactive gas contributes to the onset of bronchopulmonary cancer. The above-mentioned provisions provide for strict control of the population’s exposure to radon, by implementing requirements for monitoring radon concentrations in homes. In case of exceeding the values compared to the reference values (300 Bq/m3 ), it is necessary to implement intensive artificial ventilation measures, permanent airing of rooms, use of anti-radon membranes, sealing of cracks in walls and floors, etc.