Aspecte evolutive ale infecției sifilitice în Republica Moldova

Abstract

Introducere Sifilisul a fost documentat pentru prima dată în Europa la sfârșitul secolului al XV-lea, iar agentul său cauzal, Treponema pallidum, subspecia pallidum, a fost identificat patru secole mai târziu. Odată cu apariția penicilinei și implementarea unor măsuri eficiente de sănătate publică, prevalența sifilisului a scăzut semnificativ în Statele Unite și Europa. Cu toate acestea, în prezent, incidența sifilisului în Statele Unite a crescut din nou la niveluri neîntâlnite de peste 20 de ani, iar numărul cazurilor raportate la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) a crescut cu 81% între 2014 și 2018. Recunoașterea sifilisului, cu manifestările sale diverse, poate fi o provocare chiar și pentru cei mai experimentați clinicieni, iar evoluția naturală a bolii, fie tratată, fie netratată, poate fi imprevizibilă [1]. Scopul prezentului studiu constă în estimarea incidenței anuale a sifilisului în Republica Moldova în perioada anilor 1953-2023, precum și în evaluarea particularităților clinico-evolutive ale acestei maladii în ultimii 5 ani. Materiale și metode A fost realizat un studiu transversal, variabilele de interes fiind extrase din formularul statistic nr. 34 – Darea de seamă anuală a medicilor dermatovenerologi, prezentate la Departamentul Statistic al Spitalului de Dermatologie și Maladiilor Comunicabile în ultimii 5 ani, precum și din rapoartele statistice epidemiologice din perioada 1953-2023. Rezultate Incidența sifilisului în Republica Moldova în ultimii 50 de ani a avut o evoluție fluctuantă, cu ascensiuni semnificative în perioadele de criză socioeconomică: după cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada 1947- 1950, când numărul de cazuri de sifilis a depășit pragul de 100 de cazuri la 100000 de locuitori, și respectiv în anii 1994-1999, când incidența a variat între 117,9 cazuri în 1994 și 200,7 cazuri la 100000 de locuitori în 1996. Cel mai mic număr de cazuri de sifilis a fost înregistrat în Republica Moldova în perioada anilor 1958- 1964, atingând 5,5 cazuri la 100000 de locuitori în anii 1961-1962. În ultimii 10 ani, incidența sifilisului a variat între 63,7 cazuri în 2013 și 45,1 cazuri la 100000 de locuitori în 2023, demonstrând un trend descendent. Cu toate acestea, conform statisticilor internaționale, Republica Moldova se menține pe primul loc în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește morbiditatea prin sifilis, Federația Rusă raportând o incidență de 18,9 cazuri și țările UE – de 8,5 cazuri la 100000 de locuitori. Distribuția cazurilor de sifilis după sex în ultimii 5 ani a arătat o ușoară predominare a acestei maladii la bărbați, cu un raport bărbați:femei de 1,3:1. Repartizarea cazurilor de sifilis după vârstă în populația autohtonă, conform rapoartelor statistice, a manifestat două tendințe: predominarea cazurilor la persoanele peste 40 de ani în perioada 2019-2020 și o schimbare spre afectarea predominantă a tinerilor cu vârste între 20-29 de ani în anii următori. În ceea ce privește manifestările clinice, în rândul pacienților din populația autohtonă predomină formele latente asimptomatice. În ultimii 5 ani au fost raportate 15 cazuri de neurosifilis. Prevalența sifilisului la femeile gravide în Republica Moldova în perioada 2019-2023 a fost sub 0,5%, iar cazurile de sifilis congenital au fost puține, sub 10 cazuri pe an, ceea ce a permis revalidarea consecutivă de către OMS a eliminării transmiterii materno-fetale (ETMF) a sifilisului la nivel național. Concluzii În Republica Moldova, sifilisul rămâne principala infecție cu transmitere sexuală, cu cea mai înaltă incidență, afectând preponderent bărbații tineri și manifestându-se prin forme latente. Sifilisul congenital, având o rată sub 50 de cazuri la 100000 de copii născuți vii pentru mai mulți ani consecutiv, a permis Republicii Moldova să fie validată ca stat cu eliminarea transmiterii materno-fetale (ETMF) a sifilisului.

Introduction Syphilis was first recognized in Europe in the late 15th century1; its cause, Treponema pallidum subspecies pallidum, was identified four centuries later. The advent of penicillin, together with effective public health measures, led to a significant decline in syphilis in the United States and Europe. However, currently, the incidence of syphilis in the United States has returned to levels not seen in more than 20 years, with the number of cases reported to the Centers for Disease Control and Prevention (CDC) increasing by 81% from 2014 to 2018. Recognition of syphilis, with its varied presentations, can challenge even the most experienced clinicians, and the natural history of both untreated and treated disease can be unpredictable (1). The aim of this study is to estimate the annual incidence of syphilis in the Republic of Moldova from 1953 to 2023, as well as to evaluate the clinical and evolutionary characteristics of this disease in the past 5 years. Materials and Methods A cross-sectional study was conducted, with variables of interest extracted from the annual report forms of dermatovenereologists, presented at the Statistical Department of the Dermatology and Communicable Diseases Hospital over the last 5 years, as well as epidemiological statistical reports from 1953 to 2023. Results The incidence of syphilis in the Republic of Moldova over the past 50 years has had an undulating evolution with significant increases during periods of socioeconomic crisis: after World War II - 1947-1950 when the number of syphilis cases exceeded 100 per 100,000 population, and in the years 1994-1999 when the number of syphilis cases per year ranged from 117.9 in 1994 to 200.7 per 100,000 population in 1996, respectively. The lowest number of syphilis cases in our country was recorded in the period from 1958 to 1964, reaching 5.5 cases per 100,000 population in the years 1961-1962. Over the past 10 years, the incidence of syphilis has varied between 63.7 cases in 2013 and 45.1 cases per 100,000 population in 2023, showing a negative trend. However, according to international statistics, the Republic of Moldova remains at the top in Central and Eastern Europe in terms of syphilis morbidity, with the Russian Federation reporting a syphilis incidence rate of 18.9 cases and EU countries at 8.5 cases per 100,000 population, respectively. The distribution of syphilis cases by gender in the past 5 years has shown a slight predominance of the disease in males, with a male-to-female ratio of 1.3:1. The distribution of syphilis by age in the native population, according to statistical reports, has shown 2 trends: with a predominance of cases in individuals over 40 years old in 2019-2020, changing the trend towards dominant involvement of young people aged 20-29. According to clinical manifestations in patients from the native population, asymptomatic latent forms predominate. Over the past 5 years, 15 cases of neurosyphilis have been reported. The prevalence of syphilis in pregnant women in our country from 2019 to 2023 was less than 0.5%, with congenital syphilis cases also few, under 10 cases per year, which has allowed consecutive validation by the WHO of the elimination of mother-tochild transmission (EMTCT) of syphilis at the national level. Conclusions In the Republic of Moldova, syphilis continues to represent a major sexually transmitted infection with the highest incidence, predominantly affecting young men and manifesting through latent forms. Conversely, congenital syphilis with a rate of under 50 cases per 100,000 live births for several consecutive years has validated the Republic of Moldova as a state with validated EMTCT.