|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2024
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 4(101) / 2024
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/30788
Title: | Hepatita virală B printre lucrătorii medicali |
Authors: | Călugăreanu, Valentin Paraschiv, Angela |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldova |
Citation: | CĂLUGĂREANU, Valentin and Angela PARASCHIV. Hepatita virală B printre lucrătorii medicali. In: Sănătate publică, economie şi management în medicină. 2024, nr. 4(101), p. 84-85. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Introducere
Hepatita virală B (HVB) este una dintre cele mai răspândite infecții virale, cu aproximativ 257 de milioane de persoane infectate la nivel mondial. Riscul de infectare cu hepatita B la lucrătorii medicali este o
preocupare importantă în domeniul sănătății publice datorită expunerii frecvente la sânge și la alte fluide
corporale potențial infectate. Studiile indică faptul că lucrătorii medicali pot suferi între 1 și 3 accidente cu
ace sau alte obiecte ascuțite pe an, fiecare incident crescând riscul de infectare cu virusurile transmisibile
prin sânge, inclusiv hepatita B. La nivel global, aproximativ două milioane de lucrători medicali sunt expuși
și aproximativ 70 000 sunt infectați cu HBV anual. Povara globală a bolii estimată de Organizația Mondială
a Sănătății (OMS) a arătat că 37% din cazurile de HBV în rândul personalului medical s-au datorat expunerii
profesionale rezultată din obiecte ascuțite.
Scop
Prin realizarea acestui studiu, se urmărește obținerea unei înțelegeri clare a gradului de cunoștințe al
personalului medical cu privire la HVB pentru asigurarea unui mediu de lucru sigur.
Materiale și metode
Pentru realizarea studiului a fost elaborat un chestionar de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și
practicilor privind hepatita virală B, care ulterior a fost validat pe un eșantion de 35 de lucrători medicali. Pe
baza chestionarului validat a fost intervievat un eșantion de 318 lucrători medicali din asistența medicală primară, dintre care 87 medici și 231 de asistente medicale. Chestionarul a inclus 106 întrebări structurate
în 3 capitole, care permit analiza nivelului de cunoștințe, atitudini și practici ale personalului medical. Datele
colectate au fost analizate în programul EpiInfo 7.2.
Rezultate
Dintre personalul medical care a participat la acest studiu, toți 318 lucrători medicali (100%) au auzit de
VHB, iar 276 (86,79%) dintre ei aveau cunoștințe adecvate despre calea transmiterii VHB, inclusiv 89,77% dintre medici și 85,72% dintre asistentele medicale. Deși majoritatea lucrătorilor medicali au cunoștințe despre
HVB, totuși este de menționat că unii lucrători nu cunosc complet căile de transmitere a VHB. Astfel, 60 de
persoane (18,87%, [95% IC 14,80%-23,58%]) au menționat transmiterea prin sărut, 17 persoane (3,35, [95% IC
3,14%-8,41%]) prin tuse și strănut, 34 de persoane (10,69 [95% IC 7,54%-14,56%]) dacă beau dintr-un pahar
din care deja a băut o persoană infectată cu hepatită, 14 persoane (4,40% [95% IC 2,44%-7,27%]) dacă iau
masa împreună și 10 persoane (3,14% [95% IC 1,52%-5,70%]) – prin legume și fructe. Aceste lacune au fost
evidențiate atât printre medici, cât și printre asistentele medicale, fiind mai evidente în rândul asistentelor.
Majoritatea personalului medical intervievat a răspuns corect privind transmiterea virusului în timpul
tratării dinților – 311 persoane (97,80% [95% IC 95,63%-99,06%]), prin injectarea drogurilor cu un ac deja
folosit de o persoană infectată – 302 persoane (94,97% [95% IC 91,89%-97,29%]), prin contacte sexuale
cu multipli parteneri, cu utilizarea prezervativelor – 117 persoane (36.79% [95% IC 31,60%-42,19%]), prin
efectuarea tatuajului sau piercingului – 301 persoane (95% IC 94,65% [91,54%-97,01%]), de la mamă la făt în
timpul sarcinii – 209 persoane (65,72 [95% IC 60,43%-70,73%]), pe cale sexuală – 282 de persoane (88,68%
[95% IC 84,74%-91,98%]), prin transfuzie de sânge – 311 persoane (97,80% [95% IC 95,63%-99,06%]), prin
utilizarea în comun a lamelor de bărbierit, a foarfecilor pentru manichiură – 306 persoane (96,23% [95% IC
93,32%-98,17%]), prin înțeparea cu acul folosit la alt pacient – 307 persoane (96,54% [95% IC 94,07%-98,21%]).
În rândul medicilor, 95,40% [95% CI: 88,64%-98,73%] au declarat că au fost vaccinați împotriva hepatitei
B, ceea ce indică o rată mare de conformare la recomandările de vaccinare, iar 94,37% [95% CI: 90,57%-
96,97%] dintre asistentele medicale au fost, de asemenea, vaccinate, un procent foarte apropiat de cel al
medicilor. Totuși, există un mic procent de lucrători medicali care nu au fost vaccinați sau nu știu dacă au
fost vaccinați, ceea ce subliniază necesitatea unor campanii de sensibilizare și verificare a statusului de
vaccinare. Procentul de lucrători medicali care sunt infectați cu HVB este de 7,55%, inclusiv 6,90% [95% CI:
2,57%-14,41%] medici și 7,79% [95% CI: 4,68%-12,04%] asistente medicale, ceea ce este semnificativ, având
în vedere riscul crescut de expunere la virus în mediul de muncă.
Aceste date indică faptul că, în ciuda ratelor ridicate de vaccinare, există încă o proporție notabilă de
lucrători medicali care au contractat virusul, probabil înainte de a fi vaccinați sau din cauza expunerii multiple.
Concluzii
Creșterea nivelului de cunoștințe și de conștientizare privind hepatita B va avea un impact pozitiv asupra
practicilor de prevenție, contribuind astfel la o protecție mai bună împotriva acestei infecții virale. Pentru a
proteja sănătatea lucrătorilor medicali și pentru a preveni transmiterile nosocomiale de HVB, este crucială
menținerea și intensificarea eforturilor de vaccinare, alături de implementarea programelor de educație și
de screeningul regulat. Aceste măsuri vor contribui la reducerea incidenței infecțiilor cu HVB și la asigurarea
unui mediu de lucru sigur pentru personalul medical. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate publică, economie şi management în medicină: Conferința științifico-practică națională cu participare internațională „ Prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale” Chișinău, 19-20 septembrie 2024 |
URI: | https://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2024/10/CM4101_2024_septembrie_TIPAR-1.pdf https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/30788 |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 4(101) / 2024
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|