Impactul anxietății și depresiei asupra compleanței terapeutice la pacienții ortodontici

Abstract

Introducere. Tratamentul ortodontic corectează malocluziile dentare, influențând funcționalitatea aparatului stomatognat și imaginea de sine a pacientului. Într-o societate în care aspectul estetic afectează integrarea socială, pacienții pot dezvolta anxietate și depresie. Relația dintre sănătatea psihică și complianța terapeutică este bidirecțională, influențând atât percepția tratamentului, cât și rezultatele clinice. Scopul lucrării. Lucrarea analizează impactul anxietății și depresiei asupra complianței terapeutice la pacienții ortodontici, evidențiind factorii declanșatori și beneficiile unei abordări interdisciplinare. Material și metode. A fost realizată o revizuire sistematică a literaturii din baze de date internaționale (PubMed, Scopus, Web of Science), selectând articole publicate în ultimii 10 ani. S-au utilizat instrumente validate precum Beck Depression Inventory (BDI) și Generalized Anxiety Disorder Scale (GAD-7), fiind analizate studii longitudinale și meta- analize pentru compararea pacienților ortodontici cu grupuri de control. Rezultate. Pacienții ortodontici, în special adolescenții și tinerii adulți, prezintă simptome crescute de anxietate și depresie, mai ales în faza inițială a tratamentului. Disconfortul fizic și presiunea estetică afectează complianța, determinând o cooperare scăzută și prelungirea tratamentului. Pacienții anxioși raportează dureri mai intense și evită anumite proceduri, influențând negativ rezultatele terapeutice. Concluzii. Sănătatea psihică influențează complianța și eficiența tratamentului ortodontic. Integrarea evaluării psihologice și a consilierii în planul terapeutic poate ameliora anxietatea și depresia, optimizând rezultatele clinice. Studiile viitoare ar trebui să standardizeze protocoale interdisciplinare pentru o mai bună adaptare a pacienților.

Background. Orthodontic treatment aims to correct dental malocclusions, influencing both the functionality of the stomatognathic system and the patient’s self-image. In a society where aesthetic appearance affects social integration, patients may develop anxiety and depression. The bidirectional relationship between mental health and therapeutic compliance affects both treatment perception and clinical outcomes. Objective of the study. This study examines the impact of anxiety and depression on therapeutic compliance in orthodontic patients, highlighting triggering factors and the benefits of an interdisciplinary approach. Material and Methods. A systematic review of the literature was conducted using international databases (Pub- Med, Scopus, Web of Science), selecting articles published in the last 10 years. Validated instruments such as the Beck Depression Inventory (BDI) and the Generalized Anxiety Disorder Scale (GAD-7) were used. Longitudinal studies and meta-analyses comparing orthodontic patients with control groups from the general population were analyzed. Results. Orthodontic patients, especially adolescents and young adults, exhibit increased symptoms of anxiety and depression, particularly in the initial phase of treatment. Physical discomfort and aesthetic pressure negatively impact compliance, leading to reduced cooperation and prolonged treatment duration. Anxious patients report higher pain levels and tend to avoid essential procedures, ultimately affecting therapeutic outcomes. Conclusions. Mental health significantly influences compliance and the effectiveness of orthodontic treatment. Integrating psychological assessment and counseling into the treatment plan can reduce anxiety and depression, improving both the patient’s experience and clinical outcomes. Future studies should focus on developing standardized interdisciplinary protocols to enhance patient adaptation.