Evaluarea și determinarea cantitativă a halitozei la pacienții cu parodontită

Abstract

Introducere. Halitoza este definită în mod obișnuit ca mirosul neplăcut în aerul expirat. Aceasta este clasificată în trei tipuri: halitoză autentică, pseudohalitoză și halitofobie. Halitoza autentică este divizată în halitoză fiziologică și patologică. Aceasta din urmă rezultă din afecțiuni sistemice sau locale, cum ar fi parodontita. Scopul lucrării. Studiul dat își propune să coreleze datele testului organoleptic, datele înregistrate cu ajutorul unui dispozitiv portabil de testare a halitozei orale și indicii clinici la pacienții cu parodontită. Material și Metode. Un număr total de 31 de pacienți, fără afecțiuni sistemice, diagnosticați cu parodontită au fost supuși testului organoleptic (OT) și evaluării halitozei orale cu un dispozitiv portabil (BBT). Acestea au fost urmate de analiza indicelui de placă (FMPS), sângerare la sondare (BOP), adâncimea de sondare a pungii (PD) și nivelul de atașament clinic (CAL), inițial și la trei luni după finalizarea celui de-al doilea pas al tratamentului parodontitei, în conformitate cu ghidurile de practică clinică de nivel S3. Datele au fost analizate statistic utilizând SPSS. Rezultate. Toți pacienții au finalizat studiul cu ameliorări semnificative ale indicilor clinici la 3 luni după instrumentarea subgingivală (p<0,05). Nu s-a observat o corelație între OT și BBT la niciun interval de timp (p >0.05), deși rezultatele s-au îmbunătățit de la 3,2±0,65 la 1,8±0,42 (OT) și de la 2,3±1,42 la 1,4±0,54 (BBT). S-a determinat o corelație semnificativă din punct de vedere statistic între scorurile FMPS (de la 56±26,14 la 38,34±20,2) și BOP( de la 68,06±30,02 la 16,08±9,12) și rezultatele testului organoleptic inițial și la 3 luni (p<0,05). Corelație nesemnificativă statistic între PD ( de la 5,89±0,32 mm la 3,1±0,36 mm ) și CAL (de la 5,61±0,82 mm la 3,40±0,68 mm) (p > 0.05) cu OT și BBT. Concluzii. Nu s-a determinat o corelație între rezultatele obținute cu ajutorul dispozitivului de determinare a respirației orale neplăcute cu cele ale testului organoleptic și valorile indicilor clinici parodontali. S-a stabilit o corelație semnificativă între rezultatele testului organoleptice și unii indici clinici parodontali. Dispozitive suplimentare pentru detectarea halitozei și motivarea pacienților în îmbunătățirea igienei orale necesită studii suplimentare.

Background. Halitosis is commonly defined as an unpleasant odor in the exhaled air. It is classified into three types: authentic halitosis, pseudohalitosis, and halitophobia. Authentic halitosis is divided into physiological and pathological halitosis. The latter results from systemic or regional conditions, such as periodontal disease. Objective of the study. The present study aims to correlate organoleptic recordings with a portable bad breath tester and clinical indices in periodontitis patients. Material and Methods. A total of 31 systemically healthy subjects with periodontitis underwent an organoleptic test (OT) and a bad breath assessment (BBT). This was followed by evaluations of the plaque index (FMPS), bleeding on probing (BOP), pocket probing depth (PD), and clinical attachment level (CAL) at baseline and three months after completing the second step of periodontitis treatment, in accordance with the S3-level clinical practice guidelines. The data were statistically analyzed using SPSS. Results. All patients completed the study with significant improvements in clinical indices 3 months after subgingival instrumentation (p<0.05). No correlation was observed between OT and the BBT at any time interval (p>0.05), although results have improved from 3.2±0.65 to 1.8±0.42 (OT) and from 2.3±1.42 to 1.4±0.54 (BBT). There was a statistically significant correlation between the scores of FMPS (from 56±26.14 to 38.34±20.2) and BOP( from 68.06±30.02 to 16.08±9.12) and organoleptic readings at all‐time intervals (p < 0.05). Non-significant correlation between PD ( from 5.89±0.32 mm to 3.1±0.36 mm ) and CAL (from 5.61±0.82 mm to 3.40±0.68 mm) (p > 0.05) with OT and BBT. Conclusion. No correlation was found between the results obtained using the device for detecting oral malodor and those of the organoleptic test and clinical periodontal indices. A significant correlation was established between the results of the organoleptic test and some periodontal clinical indices. Further studies are required to investigate additional devices for halitosis detection and to motivate patients to improve oral hygiene.