Efectul antimicrobian al fructelor de pădure asupra bacteriilor implicate în toxiinfecțiile alimentare

Abstract

Introducere Rezistența la antimicrobiene a devenit o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, cu estimări care prevăd 10 milioane de decese anual până în 2050. O amenințare semnificativă la adresa calității alimentelor o constituie contaminarea acestora cu agenți patogeni bacterieni, cum ar fi Salmonella spp., Enterobacter spp., Escherichia spp., Staphylococcus spp., Pseudomonas spp. și Clostridium spp. Acești agenți microbieni de origine alimentară sunt responsabili pentru o mare parte din bolile infecțioase, având efecte devastatoare asupra sănătății umane și a economiei. În ultimii ani, datorită răspândirii rapide a rezistenței la antimicrobiene, interesul pentru conservanții naturali a crescut semnificativ, ducând la dezvoltarea fenomenului global cunoscut sub denumirea de „întoarcerea la natură”. Scopul acestui studiu este de a evalua activitatea antimicrobiană a pulberilor de fructe de pădure, în vederea posibilității utilizării acestora ca aditivi și conservanți alimentari. Material și metode Activitatea antimicrobiană a pulberilor de tescovină de struguri, cătină, măceș și păducel a fost evaluată împotriva bacteriilor Grampozitive (Staphylococcus aureus ATCC 25923, Bacillus cereus ATCC 6633, Enterococcus faecalis ATCC 29212) și bacteriilor Gram-negative (Escherichia coli ATCC 25922, Salmonella Enteritidis ATCC 13076, Enterobacter cloacae ATCC BAA 1143). Rezultate Testarea efectului antimicrobian, a evidențiat că toate pulberile au avut efecte atât asupra bacteriilor Gram-pozitive cât și a celor Gramnegative. Pulberile de cătină și măceș au prezentat un efect antimicrobian mai pronunțat comparativ cu cele de tescovină din struguri și păducel. Cea mai mare activitate antimicrobiană a fost înregistrată de pulberile de cătină, care au avut un diametru al zonei de inhibiție de 22,2±0,2 mm pentru S. aureus, 20,3±0,1 mm pentru B. cereus și 19,0±0,1 mm pentru E. faecalis. Pulberile de măceș au demonstrat o zonă de inhibiție maximă de 16,0±0,1 mm pentru S. aureus și E. faecalis. În ceea ce privește bacteriile Gram-negative, activitatea pulberilor a fost mai redusă. Pulberile de cătină au demonstrat o zonă de inhibiție de 18,2±0,2 mm pentru E. coli și S. Enteritidis, respect-tiv 17,1±0,1 mm pentru E. cloacae. Activitatea pulberilor de măceș a fost mai scăzută, cu o zonă de inhibiție de 10,0±0,2 mm pentru E. coli, respectiv 9,0±0,1 mm pentru S. Enteritidis și E. cloacae. Activitatea pulberilor de tescovină din struguri și pădu-cel a fost mai scăzută, cu diametrul maxim de inhibiție pentru tulpinile Gram-pozitive de 11 ± 0,2 mm și pentru tulpinile Gram-negative de 9 ± 0,1 mm. Concluzii Pulberile din fructe de pădure pot fi utilizate în industria alimentară, pentru a preveni creșterea agenților patogeni și a microorganismelor de alterare și pentru a crește durata de valabilitate și stabilitatea produsului. Aceste produse naturale oferă o alternativă convingătoare la metodele tradiționale de conservare și la utilizarea conservanților și aditivilor chimici.