Evaluarea activității antimicrobiene a unor extracte din plante

Abstract

Introducere Bolile infecțioase continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică, contribuind cu 41% la povara globală a bolii, măsurată în ani de viață ajustați pentru dizabilitate. Una dintre principalele cauze ale acestei probleme este rezistența dobândită a bacteriilor la antibiotice, ceea ce transformă rezistența antimicrobiană într-o amenințare gravă la adresa sănătății publice globale, manifestată nu doar prin epidemii, ci și prin pandemii. În acest context, interesul pentru compușii bioactivi extrași din plante a crescut considerabil, deoarece aceștia pot reprezenta o sursă promițătoare de agenți antibacterieni și antifungici. Activitatea antimicrobiană a plantelor este atribuită capacității acestora de a sintetiza metaboliți secundari cu structuri complexe, care exercită efecte antimicrobiene puternice. Scopul acestui studiu este de a evalua activitatea antimicrobiană a extractelor de salvie și dud negru, în vederea posibilității utilizării acestora ca aditivi și conservanți alimentari. Material și metode Extractele din plante au fost obținute prin procedura de extragere simplă cu soluție hidroetanolică, în condiții de agitare continuă. Alcoolul a fost evaporat din extractele de plante utilizând un Heidolph Rotavapor, la temperatura de 40°C și presiunea de 175 mbar. Activitatea antimicrobiană a extractelor din dud negru și salvie a fost evaluată împotriva bacteriilor Gram-pozitive (Staphylococcus aureus ATCC 25923, Bacillus cereus ATCC) și bacteriilor Gramnegative (Escherichia coli ATCC 25922, Salmonella Enteritidis ATCC 13076). Concentrația minimă inhibitorie și concentrația minimă bactericidă a extracttelor a fost determinată prin metoda diluțiilor succesive conform recomandărilor standardului CLSI (Clinical and Laboratory Standards Institute). Toate testările au fost efectuate în trei repetiții. Rezultate Concentrația minimă inhibitorie (CMI) și concentrația minimă bactericidă (CMB) ale extractelor împotriva celor patru specii bacteriene au variat între 6,0 și 48,0 mg/ml. Extractul de salvie a demonstrat cea mai mare activitate împotriva Bacillus cereus, cu valori ale CMI și CMB de 6,0 mg/ml. Pentru Staphylococcus aureus, CMI a fost de 12,0 mg/ml, iar CMB de 48,0 mg/ml. În cazul Escherichia coli și Salmonella Enteritidis, extractul de salvie a prezentat valori ale CMI și CMB de 24,0; 24,0 mg/ml, respectiv 12,0; 24,0 mg/ml. Pe de altă parte, extractul de dud nu a demonstrat efect bactericid sau bacteriostatic asupra Staphylococcus aureus și Escherichia coli la o concentrație de 48,0 mg/ml. Pentru Bacillus cereus și Salmonella Enteritidis, valorile CMI și CMB ale extractului de dud au fost de 12,0; 24,0 mg/ml, respectiv 6,0; 6,0 mg/ml. Concluzii Studiul realizat evidențiază o soluție eficientă în combaterea rezistenței la antimicrobiene prin utilizarea extractelor naturale din plante. Cele două extracte analizate au demonstrat activitate antimicrobiană, ceea ce le conferă potențialul de utilizare ca aditivi și conservanți alimentari, contribuind la controlul populațiilor microbiene și la protejarea sănătății umane și animale.