|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 8. ȘCOALA DOCTORALĂ ÎN DOMENIUL ȘTIINȚE MEDICALE / DOCTORAL SCHOOL IN MEDICAL SCIENCE
- REZUMATELE TEZELOR DE DOCTOR, DOCTOR HABILITAT
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/31070
Title: | Hipertensiunea pulmonară și disfuncția ventriculului drept: implicații prognostice la pacienții cu diferite fenotipuri clinice de insuficiență cardiacă ischemică. Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 321.03 – Cardiologie |
Authors: | Cazacu, Janna |
Keywords: | hipertensiune pulmonară;probabilitate ecocardiografică de hipertensiune pulmonară;disfuncție de ventricul drept;insuficiență cardiacă ischemică;fenotipuri de insuficiență cardiacă;boală cardiacă ischemică;revascularizare miocardică;prognostic |
Issue Date: | 2025 |
Citation: | Hipertensiunea pulmonară și disfuncția ventriculului drept: implicații prognostice la pacienții cu diferite fenotipuri clinice de insuficiență cardiacă ischemică. Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 321.03 – Cardiologie. Chișinău, 2025, 177 p. |
Abstract: | Actualitatea și importanța problemei studiate
Insuficiența cardiacă (IC) reprezintă un sindrom heterogen cu prognostic rezervat.
Prevalența acesteia constituie 17,2 per 1000 de indivizi [1], variind între 1% – 3% dintre populația
adultă [2,3]. Analizând prin prisma fenotipului IC, s-a observat că ponderea IC cu fracția de ejecție
păstrată (IC-FEp) este în creștere continuă, în timp ce rata IC cu fracția de ejecție redusă (IC-FEr)
rămâne stabilă sau se reduce treptat [2]. Printre multiplele cauze ale IC, întâietatea aparține bolii
cardiace ischemice (BCI), constituind 26% din povara totală [2,4].
Odată cu implementarea tratamentului medicamentos optim dirijat de ghid (TMODG),
prognosticul IC s-a ameliorat. Totuși, rata mortalității constituie 6,4% – 17,4% [2], iar spitalizările
cauzate de IC reprezintă 1% – 2% dintre spitalizările de orice cauză, constituind principalul
diagnostic de admitere în spital a pacienților cu vârsta peste 65 ani [4]. Deși, sunt disponibile
multiple scoruri de estimare a riscului de mortalitate în IC, la moment nu există instrumente fiabile
de apreciere a riscului de spitalizări din cauza IC sau a exacerbării IC [5], acestea fiind rezultatele
nefavorabile care pun o povară socială și economică enormă asupra societății contemporane.
Dezvoltarea hipertensiunii pulmonare (HTP) reprezintă un punct de turnură în evoluția
naturală a IC [6], agravând prognosticul indiferent de fenotipul acesteia, fiind asociată cu risc înalt
de mortalitate [7–9] și morbiditate [7,10]. Prevalența HTP asociată bolilor cordului stâng (HTPBCS) variază între 36% – 83% dintre pacienții cu IC [7,10]. Cateterismul cardiac drept este
considerat standardul de aur în evaluarea hemodinamicii pulmonare. Având în vedere caracterul
invaziv al metodei, aceasta este adesea nejustificată la subiecții cu boli ale cordului stâng; în acest
context, estimarea ecocardiografică a probabilității de HTP este recomandată [11].
HTP-BCS poate fi stratificată în dependență de rezistența vasculară pulmonară (RVP) în
HTP izolată post-capilară (HTP-Ipc) și HTP combinată post- și pre-capilară (HTP-Cpc) [11,12].
Studii și meta-analize au reușit să demonstreze un aport prognostic negativ major și o supraviețuire
redusă a pacienților cu HTP-Cpc [7,13]. S-au efectuat tentative de identificare a unor indicatori
non-invazivi care ar estima prezența componentei precapilare în cadrul HTP-BCS [14,15], însă
corelarea acestora cu parametrii determinați invaziv nu este bine demonstrată și validată, iar
impactul prognostic are dovezi limitate.
În ciuda recunoașterii din ultimele decenii, importanța funcției ventriculului drept (VD) și
rolul său prognostic determinant asupra pacienților cu IC rămân subestimate în mod semnificativ.
Nu există o definiție unanim acceptată a disfuncției ventriculului drept (DVD). Astfel, unii autori
o definesc drept determinarea unui parametru ce caracterizează funcția VD în afara intervalului de
referință [16], alte surse insistă asupra diferențierii între DVD, care implică modificări structurale
sau funcționale ale VD, fără afectarea debitului cardiac, și insuficiența VD, cauzată de reducerea
umplerii și/sau a debitului sistolic al acestuia [17,18]. Prevalența DVD variază considerabil în
studii și meta-analize din cauza diverselor criterii de diagnostic aplicate, constituind 19% – 77%
[21–24]. Aceasta este asociată cu un prognostic rezervat, independent de mecanismul subiacent al
bolii: în cadrul întregului spectru al fenotipurilor IC [18,21,22], după intervenții chirurgicale
cardiace [23], infarct miocardic acut (IMA) [24] și HTP [11].
Revascularizarea miocardică chirurgicală sau percutană a înregistrat progrese remarcabile
în abordarea bolii coronariene obstructive, fiind demonstrat un beneficiu clar al intervenției
coronariene percutane (PCI) în ameliorarea supraviețuirii pacienților cu IMA [25], iar
revascularizarea miocardică prin by-pass coronarian (B/Pc) s-a dovedit a fi eficientă în reducerea
mortalității de cauză cardiovasculară (CV) și a spitalizărilor pe un termen de 10 ani la pacienții cu disfuncție sistolică severă de ventricul stâng (VS) [26]. Totuși, studiile care au investigat evoluția
pacienților supuși B/Pc [26]sau PCI [25,27] în raport cu TMODG, precum și cele care au comparat
cele două tipuri de revascularizare miocardică [28,29], au setat puncte finale ce vizau preponderent
mortalitatea, spitalizările de cauză CV, riscul de IMA sau accident vascular cerebral. Foarte puține
cercetări au studiat evoluția IC ischemice și a fenotipurilor acesteia pe termen lung, astfel încât
impactul revascularizării miocardice asupra prognosticului IC este elucidat insuficient. Deși,
există studii mici care au analizat funcția VD sau HTP la pacienții cu B/Pc sau PCI, acestea au fost
limitate la studierea evoluției DVD și HTP în perioada precoce după intervenția cardiacă
chirurgicală sau percutană și a impactului prognostic pe termen scurt. În acest mod, prevalența
HTP și DVD, evoluția și aportul prognostic pe termen lung al acestora la subiecții care au suportat
revascularizare miocardică prin B/Pc sau PCI se regăsește restrâns și fragmentat în literatura de
specialitate. Astfel, am considerat important realizarea studiului propus. |
URI: | https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/31070 |
Appears in Collections: | REZUMATELE TEZELOR DE DOCTOR, DOCTOR HABILITAT
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|