Boala Parkinson și modificările cerebrovasculare: studiu clinic epidemiologic și neuroimagistic. Rezumatul tezei de doctor habilitat în științe medicale. 321.05 - Neurologie clinică

Abstract

Actualitatea temei. Boala Parkinson (BP), aflată în creștere globală [1], se asociază frecvent cu factori de risc vasculari (HTA, DZ, dislipidemie), care contribuie nu doar la morbiditatea cerebrovasculară, ci și, posibil, la inițierea sau agravarea proceselor neurodegenerative [2], [3], [4]. Dovezile privind interacțiunea dintre ischemia cerebrală subclinică, disfuncția vasculară și degenerarea dopaminergică susțin ipoteza unei coevoluții vasculo-neurodegenerative [5],[6]. Studierea acestor mecanisme comune poate facilita identificarea biomarkerilor partajați și diagnosticul diferențial precoce între BP idiopatică și parkinsonismul vascular [7], [8]. În context clinic, asocierea BP cu leziuni vasculare se corelează cu tulburări cognitive, simptomatologie motorie accentuată și levodopa-responsivitate redusă, sugerând un impact funcțional și prognostic relevant [9], [10], [11], [12], [13]. Integrarea profilului vascular în evaluarea pacientului cu BP oferă premize pentru terapii personalizate și intervenții de prevenție secundară, reducând astfel progresia dizabilității și impactul socio-economic [14], [15]. Într-un sistem de sănătate aflat în tranziție, cum este cel din Republica Moldova, cercetări clinico-epidemiologice locale sunt esențiale pentru adaptarea politicilor de screening, tratament și management interdisciplinar în BP [2], [15]. Descrierea situației în domeniul de studiu și identificarea problemelor de cercetare. În ciuda progreselor din ultimele decenii, relația dintre boala Parkinson (BP) și boala cerebrovasculară (BCV) rămâne incomplet elucidată, cu multiple aspecte nesoluționate: (1) mecanismele patogenetice comune – dovezile pentru: implicarea afectării microcirculației, inflamația cronică și stresul oxidativ rămân indirecte [16], [4], [17]; (2) rolul ischemiei cerebrale cronice subclinice și impactul acesteia asupra progresiei BP și asupra răspunsului terapeutic este încă insuficient studiat; metode avansate precum DWI și perfuzia RMN pot contribui la detectarea lor precoce [4], [18]; (3) există în continuare lipsa unor markeri biologici sau imagistici specifici pentru formele mixte BP–BCV, ceea ce limitează diagnosticul diferențial; (4) este necesară caracterizarea leziunilor vasculare micro- și macro-structurale, prin studii comparative între pacienții cu BP și populația generală [19], [11]; (5) rămân neclarificate particularitățile factorilor de risc vascular – nu este cunoscut în ce măsură expresia hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat sau dislipidemiei diferă la pacienții cu BP față de restul populației [8], [20]; (6) influența aderenței terapeutice asupra evoluției BP în contextul riscului vascular este slab documentată; (7) impactul BCV asupra simptomelor non-motorii ale BP – inclusiv tulburările cognitive, depresia, apatia – necesită investigații suplimentare pentru clarificarea relației cauzale [9], [21]; (8) studiile de tip CAP (Cunoștințe, Atitudini, Practici) privind percepțiile pacienților și ale medicilor asupra comorbidității BP–BCV ar putea fundamenta strategii de intervenție educațională și organizatorică [22]; (9) persistă absența unor ghiduri clare de management integrat, atât la nivel internațional cât și regional, ceea ce complică tratamentul pacientului cu BP și comorbiditate cerebrovasculară. Modalitățile de abordare a aspectelor enumerate mai sus includ: studii clinicoepidemiologice longitudinale, imagistică cerebrală multimodală (RMN avansat, PET), analiza markerilor inflamatori și genetici, anchete CAP, și dezvoltarea de scoruri compozite de risc pentru BP–BCV. În Republica Moldova, lipsa datelor epidemiologice și clinico-imagistice privind BP și comorbiditățile vasculare justifică necesitatea unui studiu integrativ care să orienteze politicile de sănătate publică și să permită personalizarea tratamentului [15], [23], [24]. Scopul cercetării: studiul particularităților clinico - epidemiologice, imagistice și de management ale pacienților cu boală Parkinson în populația Republicii Moldova, prin analiza asocierii factorilor de risc vasculari și modificărilor neuroimagistice vasculare cerebrale, evaluarea diversității imagistice pentru analiza impactului ei clinic, și elaborarea de recomandații de management personalizat, bazat pe necesitățile fiecăruia și de sistem al acestui grup de pacienți. Obiectivele cercetării: 1. Evaluarea clinico – epidemiologică a pacienților cu boală Parkinson din populația Republicii Moldova pentru identificarea profilului clinico-epidemiologic integrativ și al particularităților medico-sociale ale acestor pacienți 2. Fenotiparea pacienților parkinsonieni, în funcție de relația de asociere (comorbiditate sau cauzalitate) cu boala cerebrovasculară, precum și, în funcție de sindromul clinico-evolutiv dominant, pentru elaborarea unor recomandări de management personalizat bazat pe necesități 3. Studierea prezenței și gradului de afectare vasculară a pacienților cu boală Parkinson și a impactului acestora asupra manifestărilor clinice ale bolii Parkinson 4. Evaluarea factorilor de risc vascular ai pacienților cu boală Parkinson, a managementului lor medicamentos și a impactului lor asupra manifestărilor clinice ale bolii Parkinson, precum și studiul corelației lor cu leziunile imagistice neurovasculare cerebrale 5. Evaluarea asocierii bolii Parkinson cu leziunile imagistice neurovasculare și studierea rolului acestora asupra manifestărilor clinice ale bolii Parkinson 6. Studiul managementului pacientului cu boală Parkinson în sistemul de sănătate al Republicii Moldova prin analiza CAP (cunoștințelor, atitudinilor, practicilor) și elucidarea barierelor 7. Elaborarea unor recomandări la nivel instituțional și național, privind diagnosticul complex al bolii Parkinson și managementul interdisciplinar al acestor pacienți. Sinteza metodologiei de cercetare și justificarea metodelor de cercetare alese. Drept suport metodologic, teoretic și științific au servit cercetările fundamentale și studiile clinice din domeniul bolii Parkinson, care au demonstrat că boala Parkinson este o patologie cu impact considerabil asupra pacientului, anturajului său nemijlocit și asupra societății [25], precum și o patologie care presupune o implicare mare a sistemului de sănătate [26]. Selectarea metodelor de cercetare și interpretarea rezultatelor obținute a fost ghidată de rezultatele unor cercetări recente, care stipulează asocieri între boala Parkinson și patologia cardio- și cerebro-vasculară, care au un impact negativ asupra evoluției și manifestărilor clinice ale bolii Parkinson [27]. Cercetarea curentă a ținut cont de rezultatele studiilor neuroimagistice din ultimii ani, care evidențiază prezența și rolul leziunilor vasculare cerebrale în debutul și evoluția bolii Parkinson [28]. Leziunile vasculare cerebrale și factorii de risc vascular sunt cercetați din perspectiva unor factori cu potential agravant pentru boala Parkinson [4]. Scopul și obiectivele studiului au fost realizate prin aplicarea metodelor clinică și neuroimagistică, precum și prin intervievarea medicilor și pacienților întru evidențierea cunoștințelor, atitudinilor, practicilor și barierelor întâlnite de aceștea. Înregistrarea rezultatelor s-a efectuat, atât calitativ, cât și cantitativ, prin aplicarea chestionarelor și scalelor de evaluare a aspectelor epidemiologice și medico-sociale, clinice motorii și non-motorii, psiho-afective și cognitive, precum și aplicarea protocoalelor neuroimagistice aprobate pentru evaluarea pacienților cu boală Parkinson, conform recomandărilor internaționale pentru optimizarea studiilor din domeniul bolii Parkinson [29]. Noutatea și originalitatea științifică: • Noutatea cercetării efectuate rezidă în abordarea inovativă complexă, multidimensională și interdisciplinară a pacientului cu boală Parkinson din Republica Moldova - maladie neurodegenerativă, care poate fi mult influențată de mecanisme patofiziologice vasculare. • Cercetarea oferă un concept integrativ al BP în populația Republicii Moldova, constatând diversitatea clinică a BP și oferind imaginea pacientului cu BP în raport cu familia, societatea și serviciile medicale. • Studiul aprofundat al modificărilor imagistice neurovasculare a identificat o severitate mai mare a afectării vasculare și patterne specifice de localizare a leziunilor vasculare cerebrale la pacienții cu BP. • Cercetarea a constatat un impact al modificărilor cerebrovasculare asupra evoluției și severității bolii BP, asupra dizabilității funcționale induse de ambele nozologii, asupra calității vieții, dezvoltării simptomelor neuropsihiatrice și tulburărilor cognitive, care, în consecință, vizează integrarea în familie și societate, prin scăderea capacității de muncă, dizabilitate, decăderea din câmpul muncii, suprasolicitarea sistemelor de sănătate. • Cercetarea punctează necesitatea depistării precoce a factorilor de risc vasculari pentru un management al lor complex, multidisciplinar, precoce și proactiv. Problema imporantă soluționată în domeniul respectiv. Acest studiu este primul și unucul studiu din Republica Molova, care a fenotipizat aspectele medicosociale și particularitățile clinice ale pacienților cu BP din RM și a cartografiat barierele în calea asistenței medicale specializate a pacienților cu BP din RM. Rezultatele acestui studiu au constatat un efect agravant al asocierii și ponderii factorilor de risc vascular și leziunilor cerebrovasculare asupra severității clinice a bolii Parkinson. Aceste rezultate permit optimizarea managementului personalizat al pacientului cu boală Parkinson din RM. Semnificația teoretică. Rezultatele acestei cercetări extind și aprofundează cunoștințele existente despre rolul mecanismelor vasculare asupra proceselor neurodegenerative ale bolii Parkinson și impactul lor asupra severității clinicoevolutive a boli. Studiul a constatat un efect agravant al prezenței și ponderii factorilor de risc vascular, precum și al prezenței și severității leziunilor vasculare cerebrale asupra gravității simptomelor motorii și non-motorii ale bolii Parkinson, asupra funcționalității pacienților și calității vieții lor. Valoarea aplicativă. A fost stabilită importanța abordării multidisciplinare a pacientului cu boală Parkinson, cu depistarea precoce și proactivă a factorilor de risc vascular – mediatori ai relației dintre boala Parkinson și boala cerebrovasculară. Acest studiu, pentru prima dată în Republica Moldova, a evaluat managementul pacientului cu boală Parkinson, atât din perspectiva beneficiarilor de servicii medicale, cât și din perspectiva prestatorilor acestor servicii. Au fost elucidate barierele de acces la serviciile medicale specializate pentru pacienții cu boală Parkinson, întru îmbunătățirea accesului către serviciile centrate pe necesitățile pacientului. Au fost evaluate preferințele beneficiarilor și prestatorilor de servicii medicale referitor la managementul bolii Parkinson pentru formularea unor recomandări. Rezultatele principale înaintate spre susținere: 1. Patternul clinico-epidemiologic și medico-social al pacientului cu boală Parkinson din Republica Moldova variază în funcție de criterii biologice și de evoluție a bolii 2. Relația de asociere - comorbiditate sau cauzalitate - dintre boala cerebrovasculară și parkinsonism se soldează cu fenotipuri clinico-evolutive particulare ale bolii, care determină un management diferențiat al acestor pacienți 3. Sindromul clinic dominant al bolii Parkinson poate fi sugestiv pentru un fenotip clinico-evolutiv particular al bolii, din care rezultă necesități specifice de management personalizat al pacienților 4. Factorii de risc vascular sunt mai prevalenți în populația pacienților cu boală Parkinson 5. Prezența și ponderea factorilor de risc vascular se asociază cu o severitate mai mare a simptomelor motorii și non-motorii 6. Leziunile cerebrovasculare sunt mai prevalente în populația pacienților cu boală Parkinson și au un pattern specific de localizare 7. Prezența și severitatea leziunilor cerebrovasculare se asociază cu paricularități clinice, de debut și de evoluție a bolii Parkinson 8. Există bariere în managementul bolii Parkinson în sistemul de sănătate al Republicii Moldova, atât la nivel de beneficiari, cât și la nivel de prestatori de servicii specializate. Aprobarea rezultatelor studiului. Rezultatele principale ale cercetării au fost comunicate și discutate la diverse foruri științifice de specialitate naționale și internaționale (European Academy of Neurology day in the Republic of Moldova joined whith Congres of Neurologist of the Republic of Moldova (Chișinău, 16- 18.09.2021), Conferința Națională de Boală Alzheimer (CNALZ) (Iași, Romania, 23- 26.02.2022, lector invitat), Ediția IV-a a Conferinței Naționale de Neuroștiințe Moderne “Boala Parkinson & Alte Tulburări de Mișcare” (Iași, România, 6-8.04.2023, lector invitat), The 6th International Conference on Nanotechnologies and Biomedical Engineering (Chișinău, Republic of Moldova, 20-23.09.2023, lector invitat), The 6th National Congres of Neurosciences (Iași, Romania, 9-12.10.2024, lector invitat), Conferința Națională de Neuroștiințe Moderne "Boala Parkinson și alte Tulburări de Mișcare" (Iași, România, 11-13.04.2024, lector invitat), Conferința Națională de Neuroștiințe Moderne "Boala Parkinson și alte Tulburări de Mișcare", 11-13 aprilie 8 2025, Iași, România (lector invitat).The 26th World Congress on Parkinson‘s Disease and Related Disorders (Amsterdam, Netherlands, 1-4.05.2021), The 26th World Congress on Parkinson‘s Disease and Related Disorders (Amsterdam, Netherlands, 1- 4.05.2021), International Congress of Parkinson’s Disease and Movement Disorders (Copenhagen, Danemark, 27-31.08.2023), International Headache Congress (on-line, audio presentation, 8-12.09.2021). Teza a fost discutată şi aprobată la şedinţa comună a Laboratorului Neurologie Fincţională a INN, catedrei Neurologie 1 și 2 a USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrului de Sănătate a Creierului din 22 mai 2025 (proces verbal Nr 7); şedinţa Seminarului ştiinţific de profil 312. Fiziologie; 321. Medicină Generală/ Specialitatea: 312.02. Neuroștiințe (inclusiv Psihofiziologie), 321.05 Neurologie clinică, 321.21 Neurochirurgie, proces verbal din 1.07.2025. Publicații la tema tezei. Au fost realizate 42 publicații la tema tezei, dintre care: monografie națională – 1, capitol în monografie internațională – 1 (SCOPUS), capitol în monografie națională – 1, articole SCOPUS – 5, articole în alte reviste din străinătate – 1, articole naționale categoria A – 1, artcole naționale categoria B+ - 4, articole naționale categoria B - 3, articole naționale categoria C – 4, alte articole din RM – 4, rezumate naționale – 8, rezumate internaționale – 11, precum și 4 inovații, 4 acte de implementare și 3 drepturi de autor. Volumul și structura tezei: lucrarea conţine introducere, șase capitole de rezultate proprii şi discuţii, concluzii şi recomandări, bibliografie din 455 titluri, 24 anexe, 265 pagini de text de bază, 74 figuri şi 42 tabele. Rezultatele cercetării au fost publicate în 42 lucrări ştiinţifice.