Instruirile în domeniul implementării pachetului de intervenții esențiale în bolile netransmisibile (PEN) îmbunătățesc calitatea consultațiilor? O evaluare în condiții reale a aderării la protocoalele PEN în instituțiile de asistență medicală primară din Republica Moldova

Abstract

Context. Bolile netransmisibile (BNT) reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică la nivel global. Instituțiile de asistență medicală primară (AMP) joacă un rol esențial în abordarea acestei provocări, oferind îngrijiri esențiale pacienților cu BNT. Pachetul de intervenții esențiale pentru bolile netransmisibile (PEN) elaborat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are scopul de a îmbunătăți calitatea consultațiilor pacienților cu BNT și de a asigura respectarea protocoalelor. Acest studiu investighează efectele instruirilor în domeniul implementării protocoalelor PEN nr. 1 și PEN nr. 2 în Republica Moldova. Obiectivul principal al acestui studiu a fost de a evalua efectele instruirilor în domeniul implementării protocoalelor PEN ale OMS asupra calității consultațiilor pacienților cu BNT și aderarea la protocoalele PEN în condiții reale, în instituțiile de AMP din Republica Moldova. Metode. A fost realizat un studiu observațional, transversal, comparând instituțiile de asistență medicală primară în care personalul medical a beneficiat de instruiri în domeniul implementării protocoalelor PEN, oferite de proiectul Viață Sănătoasă, cu cele în care aceste instruiri nu au fost oferite. În total, 24 de medici de familie și 24 de asistenți medicali au fost observați timp de 233 de zile de lucru, acoperind 2.166 de consultații pentru pacienții cu BNT. Rezultate. Instituțiile de AMP care au beneficiat de intervenție au înregistrat durate mai lungi ale consultațiilor pacienților cu BNT, medicii de familie și asistenții medicali petrecând, în medie, cu 1 minut și 43 de secunde, respectiv cu 3 minute și 10 secunde mai mult. De asemenea, aceste instituții au raportat o proporție mai mare a consultațiilor primare a pacienților cu BNT, sugerând o capacitate mai bună de identificare a pacienților noi cu BNT. Asistenții medicali din grupul de intervenție au avut un rol mai pronunțat în îngrijirea pacienților cu BNT. Cu toate acestea, rezultatele subliniază necesitatea de a îmbunătăți anumite componente ale instruirilor în PEN, în special cele referitoare la consultațiile de urmărire, evaluare a riscurilor și delegarea sarcinilor. Concluzii. Rezultatele sugerează că instruirile în domeniul implementării protocoalelor PEN au contribuit la îmbunătățirea atât a calității consultațiilor pacienților cu BNT, cât și a aderării la protocoalele PEN. Totuși, este necesară consolidarea aspectelor identificate în cadrul instruirilor în PEN. Constatările evidențiază potențialul instruirilor în PEN în contextul asistenței medicale primare pentru o gestionare mai eficientă a BNT.