Activitatea comisiilor pentru situații excepționale ale spitalelor în pregătirea și răspunsul la situații excepționale și urgențe de sănătate publică

Abstract

Context. Comisiile pentru situații excepționale (CSE) ale spitalelor joacă un rol extrem de important în coordonarea și dirijarea măsurilor de pregătire și răspuns la urgențe și dezastre. În contextul actual, marcat de crize frecvente – epidemiologice, naturale sau tehnologice – eficiența acestor structuri devine crucială pentru funcționarea continuă și eficientă a instituțiilor medicosanitare. În Republica Moldova, toate spitalele sunt obligate prin legislația în vigoare să aibă constituite CSE funcționale. În acest context, scopul cercetării a fost de a evalua activitatea CSE spitalicești, de a identifica lacunele existente în activitatea acestora și de a propune soluții de îmbunătățire a capacității de pregătire și răspuns la urgențele de sănătate publică a spitalelor din Republica Moldova. Metode. Studiul efectuat a fost unul transversal, de tip mixt (cantitativ și calitativ). Pentru studiul cantitativ a fost elaborat un chestionar standardizat adresat tuturor directorilor de spitale publice din țară, care sunt și președinții CSE spitalicești. Eșantionul studiului a fost constituit din 59 de directori de spitale publice. Chestionarul a inclus întrebări care vizează structura, componența, modul de activitate, atribuțiile membrilor CSE, modul de activitate și eficiența acestora. Studiul calitativ a fost realizat în baza a 5 interviuri în profunzime cu specialiști în domeniul managementului urgențelor din cadrul instituțiilor relevante (Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Oficiul de țară al OMS în Republica Moldova). Interviurile respective au oferit o înțelegere mai profundă a problemelor și provocărilor cu care se confruntă CSE spitalicești în cadrul acțiunilor de pregătire și răspuns la urgențe și dezastre. Rezultate. Majoritatea spitalelor din țară au constituite CSE, însă frecvența întrunirilor acestora este insuficientă. Astfel, în puțin peste 60% din spitale CSE se întrunesc cel mult o dată pe an, ceea ce reflectă o activitate redusă a acestora. Aproape 65% dintre directori consideră că CSE ar trebui convocate obligatoriu în toate cazurile de urgență, dar există o proporție semnificativă (7%) care preferă să gestioneze situațiile de urgență fără convocarea CSE. Deși componența numerică a CSE este considerată de respondenți optimă, până la 20% din ei au indicat o lipsă de claritate în atribuțiile membrilor CSE. Doar o parte dintre spitale dispun de centre operative de dirijare funcționale predestinate pentru asigurarea suportului decizional al CSE, fapt care diminuează eficiența activității acestora. Peste jumătate dintre directorii de spitale au o experiență managerială limitată în funcția de președinte al CSE, ceea ce poate afecta negativ capacitatea acestora de a coordona eficient măsurile de răspuns. Interviurile au identificat lipsa unor proceduri standardizate de activare și coordonare în situații excepționale, precum și necesitatea de instruire regulată a membrilor CSE. Discuții. Studiul evidențiază existența unui cadru normativ care prevede constituirea CSE în spitale, dar aplicarea acestuia în practică este inegală și adesea formală. Activitatea limitată, absența centrelor operative de dirijare funcționale, lipsa sau efectuarea sporadică a instruirilor, experiența managerială redusă a președinților și membrilor CSE sunt factorii, care indică la vulnerabilități în activitatea CSE în calitate de structuri de dirijare și coordonare a acțiunilor de pregătire și răspuns a spitalelor la urgențe. În acest context, studiul subliniază importanța consolidării rolului CSE spitalicești, cu convocări mai frecvente și o pregătire mai adecvată a președinților și membrilor acestora.