Managementul rujeolei - între suferință și reticență vaccinală

Abstract

Context. Situația rujeolei la nivel mondial a devenit alarmantă în ultimii ani, cu o creștere semnificativă a numărului de cazuri raportate în 2023 și 2024, fenomen explicat în principal prin reducerea acoperirii vaccinale și prin dezinformarea legată de vaccinuri. Metode. Metodologia utilizată pentru această lucrare este de tip descriptiv iar documentarea s-a realizat prin analiza literaturii de specialitate din baze de date medicale accesibile: PubMed, WHO, ECDC și articole publicate în reviste de boli infecțioase. De asemenea, au fost analizate date statistice privind incidența și prevalența rujeolei în România și la nivel internațional, utilizând resurse precum Institutul Național de Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății. Rezultate. Datele globale (OMS) arată că în 2023 s-au raportat aproximativ 10,3 milioane de cazuri de rujeolă, reprezentând o creștere de 20% față de anul 2022. Rujeola este o amenințare reemergentă pentru sănătatea populațională în România, dar și în alte zone ale lumii. Este o boală infecțioasă cu contagiozitate foarte mare, prevenibilă prin vaccinare, dar care, în ultimii ani, în România, este tot mai prezentă, relevând o acoperire vaccinală deficitară în contextul unei creșteri a ezitării față de vaccinare și dezinformării cu privire la preparatele vaccinale. Este necesară analiza fenomenului de reemergență a rujeolei în România pentru identificarea factorilor determinanți ai scăderii acoperirii vaccinale, precum și a implicațiilor pentru politicile publice de sănătate. Vaccinarea împotriva rujeolei reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a acestei boli extrem de contagioase. Există o corelație clară între scăderea acoperirii vaccinale (sub 95% - pragul de siguranță) și reemergența rujeolei în mai multe județe din România. Cele mai afectate județe în 2024 au fost: Brașov (2074 cazuri), Mureș (1.216 cazuri), Argeș (1.043 cazuri), Prahova (1.095 cazuri), București (1.638 cazuri). Numărul mare de îmbolnăviri (conform datelor OMS, din 127.350 cazuri înregistrate în Europa în 2024, 30.692 provin din România) înseamnă și un număr semnificativ de complicații și decese, majoritatea survenite la copii nevaccinați sau vaccinați incomplet. Incidență redusă a bolii s-a înregistrat în județele Vaslui, Botoșani, Maramureș, Tulcea, Bihor (sub 25 de cazuri). Discuții. Factorii principali asociați cu incidența crescută includ: dezinformarea privind siguranța vaccinurilor, accesul mai dificil la servicii medicale în unele zone rurale, nivelul educațional scăzut al unor grupuri populaționale, absența unor campanii eficiente de informare cu privire la vaccinuri și vaccinare. La acest moment rujeola este o problemă de sănătate populațională care transcende domeniul medical. Intervențiile viitoare trebuie să includă politici publice integrate cu accent pe: combaterea dezinformării (inclusiv amplificarea în social media, echo-chambers, amplificare mesaje emoționale), instruirea personalului medical, extinderea programelor de vaccinare mobilă și parteneriate active între autorități, comunități locale și mass-media. Creșterea încrederii în sistemul medical și în vaccinuri este esențială pentru atingerea pragului de imunitate colectivă. Managementul bolii presupune eforturi direcționate atât spre prevenție, cât și spre educație și infrastructură, situația epidemiologică a rujeolei în România fiind rezultatul unei combinații de factori sociali, culturali și sistemici. Politicile de sănătate publică referitoare la rujeolă trebuie adaptate la contextul local, social și cultural.