|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- MATERIALE ALE CONFERINȚELOR ȘTIINȚIFICE
- Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova
- Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova: [rezumate]
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/31168
Title: | Valoarea diagnostică a markerilor inflamatori în infecția neonatală cu debut precoce |
Other Titles: | The diagnostic value of inflammatory markers in early-onset neonatal infection |
Authors: | Călugăreanu, Carolina |
Issue Date: | 2025 |
Publisher: | Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
Citation: | CĂLUGĂREANU, Carolina. Valoarea diagnostică a markerilor inflamatori în infecția neonatală cu debut precoce. In: Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova: [rezumate]. Chişinău, 2025, p. 100-102. ISBN 978-5-85748-167-7. |
Abstract: | Introducere. Infecțiile neonatale rămân o cauză importantă de
morbiditate și mortalitate, fiind responsabile pentru circa 36% din decesele
neonatale la nivel global, echivalentul a aproximativ 2 milioane de decese
anual. În Republica Moldova, acestea se situează pe locurile doi-trei în
structura mortalității perinatale și neonatale, iar sepsisul neonatal precoce este
responsabil pentru 10-15% din decesele neonatale.
Infecția neonatală cu debut precoce (INDP) este definită ca o afecțiune
infecțioasă sistemică manifestată clinic și/sau confirmată microbiologic, care
apare în primele 72 de ore de viață ale nou-născutului, fiind rezultatul
transmiterii verticale a agenților patogeni de la mamă la făt prin mecanisme
transplacentare, ascendente sau intrapartum.
Material și metode. În cadrul unui studiu observațional de tip cazcontrol, prospectiv, au fost comparați 65 de nou-născuți prematuri cu INDP și
68 de prematuri fără infecție, dar cu factori de risc materni similari. Criteriile de
includere și excludere au fost aplicate riguros. Au fost evaluate 367 de variabile
clinico-paraclinice, inclusiv parametri hematologici și biomarkeri inflamatori
(PCR, PCT, IL-6).
Rezultate. În acest studiu, valorile PCR au fost mai mari la nounăscuții infectați la toate intervalele analizate: la 12 ore (1,50 vs. 0,43 mg/L,
p=0,284), 24 ore (2,31 vs. 0,69 mg/L, p=0,077) și 72 ore (p=0,117), dar fără
atingerea semnificației statistice. PCR crește tardiv postnatal (după 12–24 ore),
cu o sensibilitate mai bună după 24 ore, dar cu specificitate scăzută, fiind
influențată de condiții non-infecțioase. Valorile IL-6 au fost semnificativ mai
mari la nou-născuții infectați (117,37±160,34 pg/mL vs. 26,22±98,21 pg/mL,
p<0,001). 56,25% dintre copiii infectați au prezentat valori crescute de IL-6, în
timp ce 73,68% dintre cei cu IL-6<10 pg/mL nu au avut infecție. Valorile medii
ale PCT au fost de 199,14±262,49 ng/mL la nou-născuții infectați, comparativ
cu 9,04±16,40 ng/mL în grupul de control (p<0.001). Aceste date confirmă
rolul PCT ca biomarker precoce și prognostic al infecțiilor sistemice severe. În
combinație cu IL-6 și PCR, PCT crește acuratețea diagnostică și contribuie la stratificarea riscului. Nivelurile >10ng/mL indică sepsis sever, iar valorile <0,5
ng/mL sugerează risc redus. Valori moderate sau crescute ale PCT în lotul fără
infecție pot reflecta inflamații perinatale nespecifice sau adaptări fiziologice
postnatale, cunoscute la prematuri, fără a indica întotdeauna sepsis bacterian
activ. Prin urmare, interpretarea acestor valori trebuie făcută în corelație cu
tabloul clinic, alți biomarkeri și contextul perinatal. IL-6 este cel mai timpuriu
marker, cu o sensibilitate de 87% și specificitate de 82%, crescând semnificativ
la nou-născuții infectați (117,37 vs. 26,22 pg/mL, p<0,001). PCT prezintă cea
mai mare specificitate (91%) și sensibilitate (85%), fiind un indicator eficient al
infecțiilor bacteriene sistemice, cu valori crescute semnificativ la cazurile
confirmate (199,14 vs. 9,04 ng/mL). PCR, cu sensibilitate de 72% și
specificitate de 80%, are o cinetică mai lentă, fiind util mai ales în
monitorizarea evoluției inflamației, nu în diagnosticul precoce.
Concluzii. Analiza sensibilității și specificității biomarkerilor
inflamatori arată că IL-6, PCT și PCR sunt esențiali în evaluarea INDP.
Compararea celor trei biomarkeri indică faptul că IL-6 este cel mai sensibil,
PCT cel mai specific, iar PCR cel mai potrivit pentru urmărirea tratamentului.
Utilizarea combinată a acestor markeri inflamatori crește acuratețea
diagnosticului și susține deciziile terapeutice antibiotice. Introduction. Neonatal infections remain an important cause of
morbidity and mortality, accounting for approximately 36% of neonatal deaths
globally, equivalent to approximately 2 million deaths annually. In the Republic
of Moldova, they rank second-third in the structure of perinatal and neonatal
mortality, and early neonatal sepsis is responsible for 10-15% of neonatal
deaths. Early-onset neonatal infection (EONI) is defined as a clinically
manifested and/or microbiologically confirmed systemic infectious condition
that occurs within the first 72 hours of life of the newborn, resulting from
vertical transmission of pathogens from mother to fetus by transplacental,
ascending, or intrapartum mechanisms. Material and methods. In a prospective, observational case-control
study, 65 preterm neonates with EONI and 68 preterm neonates without
infection, but with similar maternal risk factors, were compared. Inclusion and
exclusion criteria were rigorously applied. 367 clinical and laboratory variables
were evaluated, including hematological parameters and inflammatory
biomarkers (C-reactive protein), procalcitonin (PCT) and interleukin-6 (IL-6)).
Results. In this study, CRP values were higher in infected neonates at
all analyzed time periods: at 12 hours (1.50 vs. 0.43 mg/L, p=0.284), 24 hours
(2.31 vs. 0.69 mg/L, p=0.077) and 72 hours (p=0.117), but without reaching
statistical significance. CRP increases late postnatally (after 12–24 hours), with
better sensitivity after 24 hours, but with low specificity, being influenced by
non-infectious conditions. IL-6 levels were significantly higher in infected
infants (117.37±160.34 pg/mL vs. 26.22±98.21 pg/mL, p<0.001). 56.25% of
infected infants had elevated IL-6 levels, while 73.68% of those with IL-6 <10
pg/mL did not have infection. The mean PCT levels were 199.14±262.49
ng/mL in infected infants, compared with 9.04±16.40 ng/mL in the control
group (p<0.001). These data support the role of PCT as an early and prognostic
biomarker of severe systemic infections. In combination with IL-6 and CRP,
PCT increases diagnostic accuracy and contributes to risk stratification. Levels
>10 ng/mL indicate severe sepsis, and values <0.5 ng/mL suggest low risk.
Moderate or elevated PCT values in the uninfected group may reflect
nonspecific perinatal inflammation or postnatal physiological adaptations,
known in preterm infants, without always indicating active bacterial sepsis. The
interpretation of these values should be done in correlation with the clinical
picture, other biomarkers and the perinatal context. IL-6 is the earliest marker,
with a sensitivity of 87% and specificity of 82%, increasing in infected
neonates(117.37 vs.26.22pg/mL,p<0.001).PCT has the highest specificity(91%)
and sensitivity (85%), being an effective indicator of systemic bacterial
infections,with increased values in confirmed cases(199.14vs.9.04ng/mL).CRP,
with sensitivity of 72%, specificity of 80%, has slower kinetics, being useful
mainly in monitoring the evolution of inflammation, not in early diagnosis.
Conclusions. The analysis of the sensitivity and specificity of
inflammatory biomarkers shows that IL-6, PCT and CRP are essential in the
assessment of EONI. Comparison of the three biomarkers indicates that IL-6 is
the most sensitive, PCT the most specific, CRP the most suitable for monitoring
treatment. The combined use of these inflammatory markers increases the
accuracy of diagnosis and supports antibiotic therapeutic decisions. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Materialele Conferinţei Internaţionale "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova |
URI: | https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/230826 https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/31168 |
ISBN: | 978-5-85748-167-7 |
Appears in Collections: | Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova: [rezumate]
|
Files in This Item:
There are no files associated with this item.
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|