USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/31168
Title: Valoarea diagnostică a markerilor inflamatori în infecția neonatală cu debut precoce
Other Titles: The diagnostic value of inflammatory markers in early-onset neonatal infection
Authors: Călugăreanu, Carolina
Issue Date: 2025
Publisher: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Citation: CĂLUGĂREANU, Carolina. Valoarea diagnostică a markerilor inflamatori în infecția neonatală cu debut precoce. In: Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova: [rezumate]. Chişinău, 2025, p. 100-102. ISBN 978-5-85748-167-7.
Abstract: Introducere. Infecțiile neonatale rămân o cauză importantă de morbiditate și mortalitate, fiind responsabile pentru circa 36% din decesele neonatale la nivel global, echivalentul a aproximativ 2 milioane de decese anual. În Republica Moldova, acestea se situează pe locurile doi-trei în structura mortalității perinatale și neonatale, iar sepsisul neonatal precoce este responsabil pentru 10-15% din decesele neonatale. Infecția neonatală cu debut precoce (INDP) este definită ca o afecțiune infecțioasă sistemică manifestată clinic și/sau confirmată microbiologic, care apare în primele 72 de ore de viață ale nou-născutului, fiind rezultatul transmiterii verticale a agenților patogeni de la mamă la făt prin mecanisme transplacentare, ascendente sau intrapartum. Material și metode. În cadrul unui studiu observațional de tip cazcontrol, prospectiv, au fost comparați 65 de nou-născuți prematuri cu INDP și 68 de prematuri fără infecție, dar cu factori de risc materni similari. Criteriile de includere și excludere au fost aplicate riguros. Au fost evaluate 367 de variabile clinico-paraclinice, inclusiv parametri hematologici și biomarkeri inflamatori (PCR, PCT, IL-6). Rezultate. În acest studiu, valorile PCR au fost mai mari la nounăscuții infectați la toate intervalele analizate: la 12 ore (1,50 vs. 0,43 mg/L, p=0,284), 24 ore (2,31 vs. 0,69 mg/L, p=0,077) și 72 ore (p=0,117), dar fără atingerea semnificației statistice. PCR crește tardiv postnatal (după 12–24 ore), cu o sensibilitate mai bună după 24 ore, dar cu specificitate scăzută, fiind influențată de condiții non-infecțioase. Valorile IL-6 au fost semnificativ mai mari la nou-născuții infectați (117,37±160,34 pg/mL vs. 26,22±98,21 pg/mL, p<0,001). 56,25% dintre copiii infectați au prezentat valori crescute de IL-6, în timp ce 73,68% dintre cei cu IL-6<10 pg/mL nu au avut infecție. Valorile medii ale PCT au fost de 199,14±262,49 ng/mL la nou-născuții infectați, comparativ cu 9,04±16,40 ng/mL în grupul de control (p<0.001). Aceste date confirmă rolul PCT ca biomarker precoce și prognostic al infecțiilor sistemice severe. În combinație cu IL-6 și PCR, PCT crește acuratețea diagnostică și contribuie la stratificarea riscului. Nivelurile >10ng/mL indică sepsis sever, iar valorile <0,5 ng/mL sugerează risc redus. Valori moderate sau crescute ale PCT în lotul fără infecție pot reflecta inflamații perinatale nespecifice sau adaptări fiziologice postnatale, cunoscute la prematuri, fără a indica întotdeauna sepsis bacterian activ. Prin urmare, interpretarea acestor valori trebuie făcută în corelație cu tabloul clinic, alți biomarkeri și contextul perinatal. IL-6 este cel mai timpuriu marker, cu o sensibilitate de 87% și specificitate de 82%, crescând semnificativ la nou-născuții infectați (117,37 vs. 26,22 pg/mL, p<0,001). PCT prezintă cea mai mare specificitate (91%) și sensibilitate (85%), fiind un indicator eficient al infecțiilor bacteriene sistemice, cu valori crescute semnificativ la cazurile confirmate (199,14 vs. 9,04 ng/mL). PCR, cu sensibilitate de 72% și specificitate de 80%, are o cinetică mai lentă, fiind util mai ales în monitorizarea evoluției inflamației, nu în diagnosticul precoce. Concluzii. Analiza sensibilității și specificității biomarkerilor inflamatori arată că IL-6, PCT și PCR sunt esențiali în evaluarea INDP. Compararea celor trei biomarkeri indică faptul că IL-6 este cel mai sensibil, PCT cel mai specific, iar PCR cel mai potrivit pentru urmărirea tratamentului. Utilizarea combinată a acestor markeri inflamatori crește acuratețea diagnosticului și susține deciziile terapeutice antibiotice.
Introduction. Neonatal infections remain an important cause of morbidity and mortality, accounting for approximately 36% of neonatal deaths globally, equivalent to approximately 2 million deaths annually. In the Republic of Moldova, they rank second-third in the structure of perinatal and neonatal mortality, and early neonatal sepsis is responsible for 10-15% of neonatal deaths. Early-onset neonatal infection (EONI) is defined as a clinically manifested and/or microbiologically confirmed systemic infectious condition that occurs within the first 72 hours of life of the newborn, resulting from vertical transmission of pathogens from mother to fetus by transplacental, ascending, or intrapartum mechanisms. Material and methods. In a prospective, observational case-control study, 65 preterm neonates with EONI and 68 preterm neonates without infection, but with similar maternal risk factors, were compared. Inclusion and exclusion criteria were rigorously applied. 367 clinical and laboratory variables were evaluated, including hematological parameters and inflammatory biomarkers (C-reactive protein), procalcitonin (PCT) and interleukin-6 (IL-6)). Results. In this study, CRP values were higher in infected neonates at all analyzed time periods: at 12 hours (1.50 vs. 0.43 mg/L, p=0.284), 24 hours (2.31 vs. 0.69 mg/L, p=0.077) and 72 hours (p=0.117), but without reaching statistical significance. CRP increases late postnatally (after 12–24 hours), with better sensitivity after 24 hours, but with low specificity, being influenced by non-infectious conditions. IL-6 levels were significantly higher in infected infants (117.37±160.34 pg/mL vs. 26.22±98.21 pg/mL, p<0.001). 56.25% of infected infants had elevated IL-6 levels, while 73.68% of those with IL-6 <10 pg/mL did not have infection. The mean PCT levels were 199.14±262.49 ng/mL in infected infants, compared with 9.04±16.40 ng/mL in the control group (p<0.001). These data support the role of PCT as an early and prognostic biomarker of severe systemic infections. In combination with IL-6 and CRP, PCT increases diagnostic accuracy and contributes to risk stratification. Levels >10 ng/mL indicate severe sepsis, and values <0.5 ng/mL suggest low risk. Moderate or elevated PCT values in the uninfected group may reflect nonspecific perinatal inflammation or postnatal physiological adaptations, known in preterm infants, without always indicating active bacterial sepsis. The interpretation of these values should be done in correlation with the clinical picture, other biomarkers and the perinatal context. IL-6 is the earliest marker, with a sensitivity of 87% and specificity of 82%, increasing in infected neonates(117.37 vs.26.22pg/mL,p<0.001).PCT has the highest specificity(91%) and sensitivity (85%), being an effective indicator of systemic bacterial infections,with increased values in confirmed cases(199.14vs.9.04ng/mL).CRP, with sensitivity of 72%, specificity of 80%, has slower kinetics, being useful mainly in monitoring the evolution of inflammation, not in early diagnosis. Conclusions. The analysis of the sensitivity and specificity of inflammatory biomarkers shows that IL-6, PCT and CRP are essential in the assessment of EONI. Comparison of the three biomarkers indicates that IL-6 is the most sensitive, PCT the most specific, CRP the most suitable for monitoring treatment. The combined use of these inflammatory markers increases the accuracy of diagnosis and supports antibiotic therapeutic decisions.
metadata.dc.relation.ispartof: Materialele Conferinţei Internaţionale "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova
URI: https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/230826
https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/31168
ISBN: 978-5-85748-167-7
Appears in Collections:Conferinţă internaţională "Pediatria fără frontiere", 30-31 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova: [rezumate]

Files in This Item:
There are no files associated with this item.


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback