Arderea profesională la medicii de profil chirurgical

Abstract

Context: Sindromul de burnout profesional este recunoscut ca o problemă globală de sănătate ocupațională, cu efecte majore asupra calității vieții, performanței profesionale și siguranței actului medical. Medicii chirurgi sunt printre cele mai expuse categorii profesionale, având responsabilități vitale, program prelungit și presiune continuă în activitate. Epuizarea cronică, depersonalizarea și percepția scăzută a realizărilor personale afectează semnificativ calitatea serviciilor oferite pacienților, precum și sănătatea fizică și mentală a specialiștilor. În Republica Moldova, tema burnout-ului profesional în chirurgia practică este puțin cercetată, ceea ce îngreunează intervențiile eficiente. Pornind de la această realitate, scopul este evaluarea sindromului arderii profesionale la medicii de profil chirurgical și evaluarea factorilor predictivi pentru elaborarea recomandărilor privind prevenirea instalării sindromului burnout în rândurile medicilor de profil chirurgical. Metode: Pentru analiza detaliată a sindromului de burnout în rândul chirurgilor din Republica Moldova, a fost adoptată o metodologie mixtă, care combină tehnici cantitative și calitative. Studiul cantitativ a implicat aplicarea chestionarului standardizat Maslach Burnout Inventory (MBI), destinat evaluării a trei dimensiuni: epuizare emoțională, depersonalizare și scăderea realizărilor personale. Acest chestionar a fost completat de 235 de medicii chirurgi din diverse instituții medicale din întreaga țară, selecția fiind realizată pentru a asigura reprezentativitate regională. Datele au fost prelucrate și analizate statistic utilizând Microsoft Excel, cu aplicarea metodelor de analiză descriptivă și comparativă. În paralel, componenta calitativă a constat în realizarea a 4 interviuri semi-structurate cu factori de decizie: reprezentanți ai Ministerului Sănătății, manageri de spitale republicane și raionale, și lideri sindicali. Interviurile au fost transcrise integral și analizate tematic, în vederea identificării percepțiilor, barierelor și oportunităților privind prevenirea burnout-ului în practica medicală. Rezultate: Rezultatele studiului cantitativ au arătat că burnout-ul este o problemă răspândită în rândul chirurgilor din Republica Moldova. Dimensiunea cel mai des afectată este reducerea performanței profesionale, prezentă la 74,04% dintre respondenți, ceea ce indică o scădere semnificativă a încrederii în sine, motivației și satisfacției profesionale. Epuizarea emoțională este raportată de 57,45% dintre respondenți la un nivel moderat și de 22,55% la un nivel înalt, cumulând aproape 80% dintre participanți care resimt o oboseală psihică cronică. Depersonalizarea este, de asemenea, prezentă la un nivel îngrijorător, afectând calitatea relației cu pacienții. Datele calitative confirmă presiunea exercitată asupra personalului chirurgical din cauza lipsei de resurse, a încărcăturii de muncă excesive și a lipsei de sprijin organizațional. Participanții au menționat frecvent lipsa pauzelor de refacere, birocrația excesivă și absența programelor de susținere psihologică în instituțiile medicale. Discuții: Discuțiile rezultate din analiză evidențiază necesitatea unor intervenții instituționale și sistemice pentru prevenirea burnout-ului profesional în rândul chirurgilor. Factorii de decizie intervievați au subliniat rolul crucial al managementului resurselor umane și al creării unui mediu profesional sănătos. Printre cauzele majore ale burnout-ului s-au remarcat: deficitul de personal, volumul ridicat de muncă, lipsa resurselor, lipsa recunoașterii și a recompenselor, precum și presiunea constantă pentru performanță. De asemenea, s-a evidențiat necesitatea includerii serviciilor de suport psihologic în cadrul instituțiilor medicale. Pe baza rezultatelor, se recomandă elaborarea unui program național care să includă: traininguri de gestionare a stresului, crearea unor echipe de suport, ajustarea programului de lucru și campanii de conștientizare privind sănătatea mintală a personalului medical. Astfel de măsuri ar putea contribui la reducerea burnout-ului și la creșterea calității actului medical. Studiul subliniază necesitatea unei intervenții integrate și intersectoriale pentru prevenirea arderii profesionale.