Cancerul profesional - problemă prioritară a sănătății ocupaționale

Abstract

Context. Sănătatea și starea de bine a populației aflate în vârstă activă reprezintă o problemă critică de sănătate publică la nivel global. Cancerul profesional este o componentă prioritară a acestei problematici, afectând semnificativ populația activă și generând costuri economice și sociale considerabile. Potrivit estimărilor IARC, până la 8% din cancerele diagnosticate anual sunt asociate expunerilor ocupaționale la agenți cancerigeni, cazuri adesea subdiagnosticate din cauza perioadei lungi de latență și a lipsei de conștientizare. În acest context, scopul studiului constă în identificarea particularităților epidemiologice ale bolilor profesionale și ale morbidității oncologice, pentru a identifica zonele cu risc crescut de dezvoltare a cancerului profesional. Metode. Studiul a fost realizat sub forma unei cercetări observaționale, transversale și retrospective, analizând cazurile noi de boli profesionale și afecțiuni oncologice înregistrate în județul Suceava, în perioada 1988–2024. Datele utilizate au fost preluate din evidențele secundare ale Direcției de Sănătate Publică. Au fost examinate dinamica temporală a cazurilor, structura bolilor profesionale în funcție de forma nosologică și distribuția tipurilor de cancer în funcție de localizarea anatomică. Estimările prevalenței expunerii ocupaționale s-au bazat pe analiza a 364 de dosare de boli profesionale recunoscute, cu dezagregare în funcție de sex, grupe de vârstă, vechime în muncă, factori de risc, sector economic, grup ocupațional, formă clinică și complicații asociate. Au fost calculate vârsta medie și durata medie a expunerii profesionale. Datele au fost procesate cu Microsoft Excel, utilizând metode statistice descriptive și comparative. Rezultate. Analiza datelor din județul Suceava (1988–2024) evidențiază o scădere a cazurilor de boli profesionale și o creștere a incidenței cancerelor, ilustrate prin modele de regresie cubică (R² > 0,74). Cancerele bronho-pulmonare au fost cele mai frecvente (260–345 cazuri/an). Analiza aprofundată a 364 dosare oficial recunoscute de boli profesionale, a constatat vârsta medie a lucrătorilor afectați 42,5 ± 10,42 ani și debutul expunerii profesionale la 19,8 ani, durata medie a expunerii a fost de 14,4 ± 8,30 ani, cele mai multe cazuri fiind înregistrate după 16–25 ani de muncă. Pulberile au fost cauza principală (71,4%) la lucrătorii cu o expunere mai mare de 16 ani, urmate de emulsii de răcire/lubrifianți (19,1%) care predominau la cei cu vechime sub 5 ani. Silicoza a predominat (57,1%), în special în industriile extractive. Cancerele pulmonare și cele cutanate, pot fi asociate expunerilor ocupaționale la silice, radon și radiații ultraviolete. Discuții. Evoluția bolilor profesionale și a cancerului în județul Suceava reflectă transformările structurale din economie, automatizarea și îmbunătățirea măsurilor de protecție, dar și posibila sub-raportare a bolilor profesionale. Creșterea cancerelor, în special bronho-pulmonare, sugerează un impact potențial al expunerilor ocupaționale, în contextul sub-recunoașterii cancerului profesional. Aceasta se explică prin latență lungă, dificultăți de atribuire cauzală și nivel redus de conștientizare medicală. Pulberile industriale au prezentat o asociere directă cu riscul de pneumoconioză, în timp ce emulsiile de răcire și lubrifianții au fost implicați în cazuri de expunere timpurie. Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Internațională a Muncii și IARC susțin că prevenirea cancerului profesional trebuie să fie o prioritate de sănătate ocupațională și publică. În acest context, subliniază necesitatea evaluării riguroase a expunerii profesionale în cazurile de cancer pentru prevenirea eficientă a riscurilor ocupaționale. Sunt necesare politici publice de reducere a inegalității în condițiile de muncă și în aplicarea reglementărilor.