Morbiditatea neurologică la copiii cu restricție de creștere intrauterină în primul an de viață

Abstract

Actualitate. Restricţia de creştere intrauterină (RCIU) este definită ca micşorarea potenţialului de creştere a fătului din cauza factorilor materni, fetali, placentari sau de mediu. RCIU joacă un rol semnificativ pe termen scurt și este cauza incidenței crescute de dizabilităţi, tulburări de dezvoltare neurologică, precum și a deficitului de creștere fizică pe termen lung. Aceste consecințe clinice se obervă mai târziu în dezvoltarea copiilor și implică performanțe academice, de memorie și dificultăți motorii. Fenomenul nou-născutului cu RCIU este unul complex şi necesită o colaborare între medicii de familie, medicii obstetricieni-ginecologi, neonatologi şi pediatri, precum şi strategii preventive interdisciplinare. Scopul studiului a fost de a evidenția particularităţile dezvoltării neurologice a nou-născuţilor cu RCIU pînă la vârsta de un an al copilului. Materiale și metode. Am realizat un studiu prospectiv de cohortă pe un eşantion de 218 copii cu RCIU, prematuri și născuți la termen, născuți la Institutul Mamei și Copilului. Examinarea dezvoltării neurologice a nounăscuţilor şi copiilor a fost realizată prin supravegherea în dinamică la 3, 6, 9, 12 luni viaţă în cadrul Centrului de Diagnostic şi Supraveghere (Follow Up), utilizând testul Bayley Scales of Infant and Toddler Development, ediţia a III-a, 2004 (BSID-III). Rezultate. În perioada neonatală nou-născuții cu RCIU, faţă de lotul de control, au fost diagnosticați mai frecvent cu pneumonie congenitală (p<0,01), meningită (p<0,05), duct arterial patent (p<0,01), hipertenzie pulmonară persistentă (p<0,05), hipoglicemie (p<0,001) şi malformaţii congenitale (p<0,05). Evoluţia complicată a perioadei de adaptare a influenţat sănătatea copilului cu RCIU în primul an de viaţă. În studiul nostru 48 (43,6%) copii cu RCIU, comparativ cu 87 (80,6%) copii din lotul de control, nu au prezentat morbiditate neurologică, p<0,001. Monitoringul prospectiv al stării de sănătate a copiilor cu RCIU a demonstrat că 56,4% din aceștia spre vârsta de un an dezvoltă patologie neurologică, inclusiv rețineri în dezvoltarea neurologică. Una dintre cele mai grave patologii înregistrate doar la copiii acestui grup a fost paralizia cerebrală (PC), diagnosticată în 22 de cazuri (preponderent din contul nou-născuților la termen), ceea ce constituie 20,0±2,3% din cazuri (p<0,001). Dereglările de tonus muscular au fost înregistrate la 19 (17,3%) copii cu RCIU, comparativ cu 7 (6,5%) copii din lotul de control (p<0.05). Morbiditatea neurologică în rândul copiilor prematuri cu RCIU a constituit 70,6% (24 copii), iar a celor născuţi la termen 50,0% (38 copii). La copiii la termen au predominat următoarele maladii: PC 10 (13,2%), p<0.05, tetraplegia spastică 7 (9,2%), p<0.01, epilepsia simptomatică 4 (5,3%), p<0.05, iar la cei născuţi prematur – dereglările de tonus muscular 13 (38,2%), p<0.001. Concluzie. La etapa actuală rămâne actuală dezvoltarea strategiilor de diagnostic şi profilaxie a RCIU, oferirea acestora grupului femeilor cu risc, dar şi elaborarea programelor de follow-up şi tratament adecvat pentru preîntâmpinarea apariţiei complicaţiilor asociate cu RCIU. Se impune monitorizarea riguroasă a morbidității neurologice a copiilor cu RCIU, aplicarea planurilor individualizate de supraveghere și asistență interdisciplinară copiilor și familiilor acestora. Este de asemenea imperatică fortificarea activităţii echipelor inter- şi transdisciplinare de specialitate pentru prevenirea consecinţelor şi implementarea mai eficientă a serviciilor de intervenţie timpurie.

Introduction. Intrauterine growth restriction (IUGR) is defined as the reduction of the fetus’s growth potential due to maternal, fetal, placental or environmental factors. IUGR plays a significant role in the short term and is the cause of the increased incidence of disabilities, neurodevelopmental disorders, as well as physical growth deficit in the long term. These clinical consequences are observed later in the development of children and involve academic performance, memory and motor difficulties. The phenomenon of the newborn with IUGR is a complex one and requires collaboration between family doctors, obstetricians-gynecologists, neonatologists and pediatricians, as well as interdisciplinary preventive strategies. The aim of the study was to highlight the peculiarities of the neurological development of newborns with IUGR up to the age of one year of the child. Materials and methods. We conducted a prospective cohort study on a sample of 218 children with IUGR, premature and born at term, born at the Institute of Mother and Child. Examination of the neurological development of newborns and children was performed through dynamic surveillance at 3, 6, 9, 12 months of life within the Diagnostic and Follow Up Center, using the Bayley Scales of Infant and Toddler Development test, 3rd edition, 2004 (BSID-III). Results. In the neonatal period newborns with IUGR, compared to the control group, were diagnosed more frequently with congenital pneumonia (p<0.01), meningitis (p<0.05), patent ductus arteriosus (p<0.01), persistent pulmonary hypertension (p<0.05), hypoglycemia (p<0.001) and congenital malformations (p<0.05). The complicated evolution of the adaptation period influenced the health of the child with IUGR in the first year of life. In our study, 48 (43.6%) children with IUGR, compared to 87 (80.6%) children in the control group, did not present neurological morbidity, p<0.001. Prospective monitoring of the health status of children with IUGR demonstrated that 56.4% of them develop neurological pathology, including neurological developmental delays, by the age of one year. One of the most serious pathologies recorded only in children in this group was cerebral palsy (CP), diagnosed in 22 cases (predominantly from term newborns), which constitutes 20.0±2.3% of cases (p<0.001). Muscle tone disorders were recorded in 19 (17.3%) children with IUGR, compared to 7 (6.5%) children in the control group (p<0.05). Neurological morbidity among premature infants with IUGR was 70.6% (24 infants), and among those born at term 50.0% (38 infants). In term infants, the following diseases predominated: CP 10 (13.2%), p<0.05, spastic tetraplegia 7 (9.2%), p<0.01, symptomatic epilepsy 4 (5.3%), p<0.05, and in those born prematurely – muscle tone disorders 13 (38.2%), p<0.001. Conclusion. At the current stage, the development of diagnostic and prophylactic strategies for IUGR remains relevant, offering them to the group of women at risk, as well as the development of follow-up and adequate treatment programs to prevent the occurrence of complications associated with IUGR. It is necessary to rigorously monitor the neurological morbidity of children with IUGR, apply individualized plans for supervision and interdisciplinary assistance to children and their families. It is also important to strengthen the activity of specialized inter- and transdisciplinary teams to prevent consequences and more effectively implement early intervention services.