Impactul consumului de junk food asupra riscului de sindrom metabolic în rândul tinerilor

Abstract

Introducere. Sindromul metabolic (MetS) este o afecțiune multifactorială caracterizată prin obezitate abdominală, rezistență la insulină, dislipidemie și hipertensiune. Urbanizarea și accesul la alimente hipercalorice au crescut prevalența MetS în rândul tinerilor. Consumul de junk food, bogat în grăsimi trans, zaharuri și sare, favorizează inflamația cronică și acumularea de grăsime viscerală, factori cheie în dezvoltarea sindromului metabolic. Scop. Evaluarea impactului obiceiurilor alimentare nesănătoase, în special al consumului de junk food, asupra riscului de apariție a sindromului metabolic în rândul adolescenților și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani. Material și metode. Acest studiu este un review narativ al literaturii științifice publicate în perioada 2015–2024. Sursele bibliografice au fost identificate prin căutări sistematice în bazele de date PubMed și Scopus, utilizând termeni-cheie precum „metabolic syndrome”, „junk food”, „adolescents” și „dietary habits”. Au fost incluse articole originale, studii observaționale și meta-analize care au investigat relația dintre consumul de alimente procesate și indicatorii de risc metabolic la populația tânără (16–25 ani). Criteriile de includere au vizat: utilizarea de chestionare standardizate pentru evaluarea obiceiurilor alimentare, raportarea parametrilor antropometrici și analiza factorilor comportamentali asociați. Datele extrase din articole au fost sintetizate calitativ, punând accent pe corelațiile identificate între frecvența consumului de junk food și apariția factorilor de risc pentru sindromul metabolic. Rezultate. Analiza studiilor incluse a evidențiat o corelație puternică între consumul ridicat de junk food și creșterea indicelui de masă corporală, dislipidemie și hipertensiune arterială. Studiile revizuite au evidențiat că 81,3% dintre respondenți proveneau din mediul urban, iar 59,7% -prezentau un IMC normal. Peste 52% nu practicau activitate fizică regulată, iar 76,4% - consumau alcool de 2–3 ori pe săptămână. Produsele cele mai frecvent consumate au fost: cafeaua (50,48%), cartofii prăjiți (38,9%), hamburgerii (37,05%) și produsele de patiserie/snacksurile (peste 30%). S-a constatat o asociere semnificativă între consumul frecvent de băuturi îndulcite (42,7%) și creșterea IMC, iar 28% dintre respondenți nu erau conștienți de impactul alimentației asupra sănătății. Concluzii. Consumul frecvent de junk food și băuturi îndulcite este asociat cu creșterea indicelui de masă corporală, dislipidemie și hipertensiune arterială în rândul tinerilor. Lipsa activității fizice regulate și comportamentele nesănătoase asociate amplifică riscul de dezvoltare a sindromului metabolic. Nivelul scăzut de conștientizare privind impactul alimentației asupra sănătății evidențiază necesitatea implementării programelor de educație nutrițională și a strategiilor de prevenire la nivel populațional. Rezultatele confirmă importanța intervențiilor multidisciplinare pentru promovarea unui stil de viață echilibrat, cu accent pe reducerea consumului de alimente procesate și creșterea activității fizice.