Infarctul miocardic acut la pacienții cu diabet: provocări clinice și strategii de prevenire

Abstract

Introducere. Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă una din cele mai răspândite boli netransmisibile ale secolului XXI, cu o prevalență globală de 9,3%, în continuă creștere. Impactul său major asupra sănătății publice derivă nu doar din complicațiile metabolice proprii, ci mai ales din asocierea strânsă cu patologia cardiovasculară. Infarctul miocardic acut e principala cauză de mortalitate la nivel mondial, apare la pacienții cu diabet zaharat de până la trei ori mai frecvent și are o evoluție clinică mai severă, cu un risc crescut de complicații și mortalitate. Această interacțiune dintre diabet și boala coronariană amplifică povara bolilor netransmisibile asupra sistemului de sănătate. Scop. Analiza impactului diabetului zaharat de tip 2 asupra evoluției clinice și a prognosticului infarctului miocardic acut, în vederea identificării provocărilor majore în managementul acestei asocieri, direcții de prevenire și control. Material și metode. A fost realizată o sinteză clinică a literaturii științifice publicate în perioada 2020-2025, utilizând baza de date PubMed, Scopus, Medscape și UpToDate cu teremnii „diabet zaharat tip 2”, „infarct miocardic acut” și „complicații cardiovasculare”. Au fost selectate studii clinice și observaționale privind particularitățile evoluției infarctului la pacienții diabetici comparativ cu cei non-diabetici, precum și date despre prevenția secundară. Resultate. Diabetul zaharat de tip 2 influențează negativ asupra infarctului miocardic acut prin apariția mai frecventă a formelor clinice atipice-36% comparativ cu non-diabeticii, STEMI antero-septal (52% vs 41%) și tromboza coronariană depistată angiografic (29% vs 14%). Șocul cardiogen a fost raportat la 6,1% dintre pacienții diabetici și la 3,2% dintre cei non-diabetici. Funcția ventriculară a fost mai sever afectată, cu fracția de ejecție 43% ±8 față de 49% ±7. Mortalitatea precoce a fost dublată (41% vs 20%; p<0,05), iar infarctul repetat la 12 luni a avut o incidență de 12% la diabetici comparativ cu 5% la non-diabetici. Aceste rezultate confirmă impactul hiperglicemiei și al inflamației cronice asupra progresiei bolii coronariene. Concluzii. Diabetul zaharat de tip 2 agravează evoluția infarctului miocardic acut prin prezentarea atipică, afectarea extinsă și mortalitatea crescută. Monitorizarea strictă a glicemiei, HbA1c, tensiunii arteriale și profilului lipidic, asociată cu prevenția secundară activă și controlul factorilor de risc este esențială pentru reducerea recurenței și mortalității. Colaborarea multidisciplinară dintre cardiologi, endocrinologi, medici de familie, nutriționiști și psihologi trebuie integrată în strategiile de sănătate publică, contribuind la reducerea poverii bolilor netransmisibile.