CONSUMUL DE ANTIBIOTICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: DIFERENŢE REGIONALE ŞI TENDINŢE

Abstract

Introducere. Rezistenţa la antibiotice reprezintă o ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice globale, fiind adesea determinată de consumul iraţional. În Republica Moldova, monitorizarea consumului este esenţială pentru a identifica tendinţele regionale şi a dezvolta politici eficiente de utilizare raţională. Scop. Evaluarea consumului de antibiotice în instituţiile medico-sanitare publice din Republica Moldova, cu accent pe diferenţele regionale şi tendinţele înregistrate în perioada 2018-2021. Material şi metode. Consumul de antibiotice a fost exprimat în doze zilnice definite (DDD) la 1000 de zile de spitalizare, conform metodologiei OMS (ATC/DDD 2022). Datele au fost colectate din rapoartele de achiziţii publice şi statistici de spitalizare. Zonele au fost cartografiate şi clasificate în cinci niveluri: de la consum foarte mic la foarte mare. Rezultate. Analiza a scos în evidenţă diferenţe semnificative între regiunile nordice, centrale şi sudice ale ţării în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Zonele de nord şi sud au prezentat, în general, un consum mai ridicat în anumite perioade, comparativ cu zonele centrale, unde acesta a fost mai stabil sau moderat. Fluctuaţiile majore înregistrate în 2020-2021 reflectă influenţa contextului pandemic asupra utilizării antibioticelor. Cele mai utilizate clase de antibiotice au fost cefalospo-rinele, macrolidele, derivaţii de imidazol, tetraciclinele, flu-orochinolonele şi aminoglicozidele, evidenţiind tendinţele actuale în tratamente. Concluzii. Variabilitatea consumului de antibiotice în regiunile de nord şi sud evidenţiază necesitatea unor intervenţii locale. Creşterea consumului antibioticelor cu spectru larg creşte riscul rezistenţei. Este nevoie de supraveghere consolidată şi măsuri regionale pentru utilizare raţională.

Introduction. Antibiotic resistance is a major global public health threat, frequently caused by irrational consumption of these drugs. In the Republic of Moldova, continuous monitoring of antibiotic use is essential to identify regional consumption patterns and develop effective policies for rational use. Objective. Evaluation of antibiotic consumption in public healthcare institutions in the Republic of Moldova, with a focus on regional differences and trends recorded during the period 2018-2021. Material and methods. Antibiotic consumption was measured in defined daily doses (DDD) per 1000 hospital days, following WHO methodology (ATC/DDD 2022 version). Data were obtained from public procurement reports and hospitalization statistics. Regions were geographically mapped and classified into five levels, from very low to very high consumption. Results. The analysis revealed significant differences in antibiotic consumption across the northern, central, and southern regions of the country. The northern and southern areas generally exhibited higher consumption levels during certain periods, in contrast to the central region, where consumption remained more stable or moderate. The notable fluctuations observed in 2020-2021 likely reflect the impact of the pandemic context on antibiotic usage. The most frequently used antibiotic classes included cephalosporins, macrolides, imidazole derivatives, tetracyclines, fluoroquinolones, and aminoglycosides, highlighting prevailing therapeutic trends. Conclusion. The regional variability in antibiotic consumption in northern and southern areas highlight the need for targeted interventions. Increased consumption of broad-spectrum antibiotics raises resistance risks. Strengthened surveillance and regional stewardship are essential for rational use.