TERAPIA INTENSIVĂ A PACIENTULUI CU PLAGĂ PENETRANTĂ TORACICĂ CU LEZIUNE CARDIACĂ PRIN ÎNJUNGHIERE: CAZ CLINIC ŞI MANAGEMENT

Abstract

Introducere. Traumatismele toracice penetrante constituie urgenţe medicale critice, cu risc vital ridicat, necesitând evaluare şi intervenţie rapidă. Este prezentat cazul unui pacient de 38 ani, admis în stare gravă în ATI N1 a SCM „Sfânta Treime”, cu plagă toracică anterioară penetrantă şi suspiciune de leziune cardiacă. Scop. Scopul lucrării este de a evidenţia importanţa intervenţiei rapide şi a managementului multidisciplinar în cazul traumatismelor toracice penetrante cu risc vital crescut. Material şi metode. Studiul descriptiv prezintă un caz clinic de traumă toracică penetrantă. Materialul a inclus date clinice şi paraclinice. Metodele au cuprins evaluare clinică, investigaţii imagistice şi analize de laborator. Parametrii înregistraţi au fost semne vitale şi evoluţia pacientului. Datele au fost analizate descriptiv, fără teste statistice. Rezultate. La internare, pacientul prezenta tensiune arterială de 70/40 mmHg, frecvenţă respiratorie de 28/min şi saturaţie SpO2 91%. Hemoleucograma a indicat leucocitoză (18.700/mm3), iar testele biochimice au evidenţiat creşteri ale AST (145 U/L) şi CK (960 U/L). Ecografia a confirmat colecţie pleurală dreaptă de aproximativ 1200 ml. Radiografia toracică a arătat opacifierea hemitoracelui drept şi mediastin deviat spre stânga. Pe durata internării, sub tratament cu noradrenalină şi transfuzie de eritrocite şi plasmă, TA s-a stabilizat la 105/65 mmHg, SpO2 la 98%, FR la 18/min. Parametrii au fost analizaţi descriptiv; nu s-a aplicat un test statistic. Concluzii. Cazul confirmă ipoteza că intervenţiile rapide, multidisciplinare şi protocolate sunt esenţiale în tratamentul traumatismelor toracice penetrante. Evoluţia clinică favorabilă susţine eficienţa acestui tip de abordare. Experienţa acumulată poate ghida managementul cazurilor similare.

Introduction. Penetrating chest trauma is a critical medical emergency with a high risk of mortality, requiring rapid assessment and prompt intervention. This case presents a 38-year-old male admitted in severe condition to ICU N1 of Holy Trinity MCH with anterior chest wound and suspected cardiac injury. Objective. The aim of this paper is to highlight the importance of rapid intervention and multidisciplinary management in life-threatening penetrating chest trauma cases, emphasizing clinical decision-making. Material and methods. This descriptive study presents a clinical case of penetrating chest trauma. The material included clinical and paraclinical data. Methods involved clinical evaluation, imaging investigations, and laboratory tests. Recorded parameters were vital signs and patient progression. Data were analyzed descriptively without statistical tests. Results. At admission, the patient had a blood pressure of 70/40 mmHg, respiratory rate of 28/min, and SpO2 of 91%. Complete blood count showed leukocytosis (18,700/mm3), and biochemical tests revealed elevated AST (145 U/L) and CK (960 U/L). Ultrasound confirmed a right pleural effusion of approximately 1200 mL. Chest X-ray showed right hemi-thorax opacification and mediastinal shift to the left. During hospitalization, under treatment with norepinephrine and transfusion of erythrocytes and plasma, BP stabilized at 105/65 mmHg, SpO2 at 98%, and RR at 18/min. Data were analyzed descriptively; no statistical test was applied. Conclusion. The case confirms the hypothesis that rapid, multidisciplinary, and protocol-based interventions are essential in the management of penetrating chest trauma. The favorable clinical outcome supports the effectiveness of this approach. The experience gained may guide future similar cases.