TUMORI BENIGNE OROFARINGIENE LA COPII. CAZ CLINIC

Abstract

Introducere. Din totalul tumorilor orofaringiene benigne la copii, doar 0,6% sunt diagnosticate la pacienţii cu vârsta sub 20 de ani. S-a demonstrat că diferite abordări, inclusiv cele imagistice şi biomarkerii epigenetici ar putea avea roluri cruciale în detectarea timpurie a tumorilor benigne orofaringiene la copii. Scop. Prezentarea unui caz clinic rar la o fetiţă cu vârsta de 5 luni la care se suspectează o formaţiune de volum la nivelul orofaringelui, manifestată prin tulburări de deglutiţie. Material şi metode. În secţia ORL a Clinicii,Emilian Coţaga” s-a internat o fetiţă cu vârsta de 5 luni cu suspiciune la o formaţiune tumorală situată la nivelul orofaringelui. Din spusele mamei, aceasta fiind vizibilă de aproximativ câteva luni, dar şi resimţită sonor atât în timpul suptului de către copil, cât şi aflată în stare de repaus. Rezultate. În urma efectuării a faringoscopiei la fetiţă, s-a pus în evidenţă o formaţiune de volum de culoare alb-roz ce atârnă din rinofaringe. Tactica următoare a impus efectuarea investigaţiilor imagistice precum tomografia computerizată cu scopul de a vizualiza atât localizarea, cât şi dimensiunea formaţiunii de volum prezente. Ulterior, conform rezultatelor tomografiei, s-a luat decizia de comun acord de către echipa ORL, prin metoda chirurgicală să se recurgă la ablaţia formaţiunii de volum cu expedierea preparatului la examinare histopatologică. Astfel, aceasta din urmă a confirmat prezenţa unui lipofibrom în evoluţie. Concluzii. Detectarea precoce a tumorilor orofaringiene la copiii de vârstă fragedă prin intermediul metodelor imagistice, precum tomografia computerizată, dar şi în urma unui examen obiectiv, dar şi clinic amplu, reprezintă paşii-cheie în tactica unui tratament chirurgical eficient.

Introduction. Of all benign oropharyngeal tumors in children only 0.6% are diagnosed in patients under the age of 20. It has been demonstrated that various approaches, including imaging techniques and epigenetic biomarkers, may play crucial roles in the early detection of benign oropharyngeal tumors in children. Objective. To present a rare clinical case involving a 5-month-old female infant with a suspected oropharyngeal mass, clinically manifested through feeding difficulties and swallowing disorders. Material and methods. A 5-month-old female infant was admitted to the ENT Department of the Emilian Cotaga Clinic with a suspected tumor which was located in the oropharyngeal region. According to her mother, the mass had been visible for approximately several months and was also audible both during breastfeeding and while the child was at rest. Results. Pharyngoscopic examination revealed a pinkish-white, pedunculated mass protruding from the nasopharynx. The next step in the clinical approach involved performing imaging studies, including computed tomography (CT), aimed at accurately assessing the localization and dimensions of the detected mass. Based on the computed tomography findings, a multidisciplinary decision was made by the ENT surgical team to proceed with surgical excision of the mass. The mass was surgically excised, and the resected specimen was sent for histopathological analysis, which subsequently confirmed the diagnosis of an evolving lipofibroma. Conclusion. Early detection of oropharyngeal tumors in infants, through a combination of thorough comprehensive examinations and advanced imaging modalities such as computed tomography (CT), constitutes a sustainable basis for strategic planning and implementing effective surgical treatment.