RABDOMIOLIZA LA PACIENTUL CU EPISOD PSIHOTIC ACUT. CAZ CLINIC

Abstract

Introducere. Rabdomioliza este o afecţiune caracterizată prin distrugerea ţesutului muscular cu eliberarea pro-duşilor intracelulari: mioglobină, creatininkinază (CK), aldolază, lactatdehidrogenază (LDH) şi electroliţi. Indusă medicamentos- reacţie adversă cu evoluţie idiosincratică spre disfuncţie multiplă de organe(MODS). Scop. Evaluarea impactului tratamentului neuroplegic asupra declanşării rabdomiolizei la un pacient aflat într-un episod psihotic acut, ilustrată printr-un caz clinic reprezentativ. Material şi metode. Evaluarea datelor anamnestice, clinice, paraclinice şi de laborator (nivelul seric de mioglobină, CK-fracţia totală, creatinina, ureea, electroliţi (potasiu), LDH, ALT, AST) din fişa medicală de observaţie a bolnavului aflat în unitatea de terapie intensivă în vederea evidenţierii factorilor de risc declanşatori de rabdomioliză. Rezultate. Pacient, 59 ani, internat pentru episod psihotic acut, tratat cu Haloperidol + benzodiazepine, dezvoltă rabdomioliză cu injurie renală acută (AKI1), CK 30 U/l, mioglobina 541 ng/ml, creatinina 150 gmol/l, ureea 13,5 mmol/l, disfuncţie hepatică (ALT 72 U/l, AST 150 U/l), pneumonie prin aspiraţie. Se iniţiază terapie intensivă polimodală: 4 şedinţe plasmafereză, ventilaţie mecanică, bronhoscopii, medicaţia antipsihotică în-locuită-Olanzepină). Evoluţia este favorabilă, cu normalizarea parametrilor şi scăderea markerilor de lezare musculară (mioglobină 98 ng/ml la 72h). După 7 zile transfer în secţie profil, la 10 zile externat cu urmărire psihiatrică. Concluzii. Rabdomioliza este complicaţie potenţial letală în episoadele psihotice acute, indusă medicamentos evoluează în MODS. Monitorizarea pacienţilor sub tratament antipsihotic, recunoaşterea precoce a complicaţiilor, abordarea multidis-ciplinară şi detoxifierea extracorporeală sunt esenţiale în tratament.

Introduction. Rhabdomyolysis is a condition characterized by the destruction of muscle tissue with the release of intracellular components: myoglobin, creatine kinase (CK), aldolase, lactate dehydrogenase (LDH), and electrolytes. It can be drug-induced, with an idiosyncratic progression to multiple organ dysfunction (MODS). Objective. Assessment of the impact of neuroleptic treatment on the onset of rhabdomyolysis in a patient experiencing an acute psychotic episode, illustrated by a representative case report. Material and methods. Evaluation of the anamnesis, clinical, para-clinical, and laboratory data (serum levels of myoglobin, total creatine kinase, creatinine, urea, electrolytes (potassium), LDH, ALT, AST from the medical observation record of the patient admitted to the intensive care unit, aimed at identifying risk factors triggering rhabdomyolysis. Results. A 59-year-old patient admitted for an acute psychotic episode, treated with Haloperidol and benzodiazepines, developed rhabdomyolysis with stage 1 acute kidney injury, CK - 30 U/L, myoglobin- 541 ng/mL, creatinine - 150 gmol/L, urea - 13.5 mmol/L, liver dysfunction (ALT - 72 U/L, AST -150 U/L), and aspiration pneumonia. Multimodal intensive therapy included: 4 sessions of plasmapheresis, mechanical ventilation, bronchoscopies, and switching antipsychotic treatment to Olanzapine. The patient improved with normalization of lab values and was transferred to a specialty ward after 7 days, then discharged after 10 days with psychiatric follow-up. Conclusion. Rhabdomyolysis-a potentially fatal complication in acute psychotic episodes, drug-induced and progressing in MODS. Monitoring patients on antipsychotic treatment, early recognition of complications, multidisciplinary management, and extracorporeal detoxification are essential in treatment.