Depresia în rândul studenţilor de la medicină şi metodele de a o combate

Abstract

Introducere. Studenţii medicinişti se confruntă cu niveluri ridicate de stres din cauza cerinţelor academice, a termenelor limită, a practicii clinice şi a oboselii emoţionale. Aceşti factori contribuie la creşterea depresiei, care poate rămâne nedetectată şi netratată fără o conştientizare şi un sprijin adecvat. Scop. Evaluarea prevalenţei depresiei în rândul studenţilor la medicină, pentru a recomanda metode eficiente de prevenire, detectare precoce şi gestionare a depresiei în rândul acestora. Material şi metode. A fost realizat un studiu transversal utilizând un chestionar validat bazat pe PHQ-9 şi Inventarul Beck pentru Depresie (BDI). Datele au fost colectate anonim prin intermediul formularelor Google şi analizate folosind statistici descriptive şi inferenţiale. Eşantion - 116 studenţi internaţionali de la universitatea de medicină din Moldova. Rezultate. Conform Inventarul Beck pentru Depresie (BDI), 19,83% au avut scoruri normale ale depresiei, în timp ce 24,14% au prezentat depresie uşoară. 23,28% au demonstrat depresie moderată. Depresia severă a fost observată la 25,00% dintre studenţi, iar 12,07% au fost clasificaţi ca având depresie extremă. Pe baza scorurilor PHQ-9, Depresia uşoară a fost cea mai prevalentă, afectând 52,59% dintre participanţi. Depresia moderată a fost observată la 5,17%, în timp ce 18,97% au experimentat depresie moderat-severă. Dintre metodele de coping cu această stare au menţionat somnul 53%, discuţia cu cei apropiaţi 49% şi plimbări 42%. Concluzii. Cercetările au subliniat nevoia de sprijin pentru sănătatea mintală. Depresia este răspândită în rândul studenţilor la medicină, în special în anii mari de studii. Este importantă depistarea precoce, reducerea stigmatizării şi accesul la servicii de sănătate mintală în cadrul universităţilor.

Introduction. Medical students face chronical elevated stress levels due to academic demands, deadlines, the large amount of knowledge, clinical exposure, and emotional fatigue. These factors contribute to increased rates of depression, which may go undetected and untreated without proper awareness and coping support. Objective. To assess the prevalence of depression among medical students, in order to recommend effective methods for prevention, early detection, and management of depression among medical students. Material and methods. A cross-sectional study was conducted among medical students using a validated questionnaire based on the PHQ-9 and Beck Depression Inventory (BDI). Data were collected anonymously through Google Forms and analyzed using descriptive and inferential statistics. Sample - 116 of international students from medical university from Moldova. Results. According to the Beck Depression Inventory (BDI), 19.83% of respondents had normal depression scores, while 24.14% showed mild depression and 23.28% demonstrated moderate depression. Severe depression was observed in 25.00% of the students, and 12.07% were classified as having extreme depression. Based on PHQ-9 scores, mild depression was the most prevalent, affecting 52.59% of the participants. Moderate depression was observed in 5.17%, while 18.97% experienced moderate-severe depression. Among the used coping methods with this condition, 53% mentioned sleeping, 49% talking with loved ones, and 42% going for walks. Conclusion. The findings underlined the need for mental health support. Depression is prevalent among medical students, particularly in higher academic years. There is a critical need for early screening, stigma reduction and access to mental health services within universities to enhance student well-being.