MANAGEMENTUL DECIZIONAL ÎN CONTEXTUL DILEMELOR MORALE PRIVIND MALFORMAŢIILE FETALE

Abstract

Introducere. Managementul decizional al malformaţiile fetale este un domeniu complex, în care dilemele morale şi incertitudinile medicale se intersectează. Tehnologia avansată în diagnosticul prenatal a îmbunătăţit detectarea acestora, însă nu a eliminat incertitudinile privind prognosticul asupra calităţii vieţii. Scop. Analiza fundamentării deciziei etice privind malformaţiile fetale, identificarea dilemelor morale şi evaluarea influenţei incertitudinii medicale în procesul decizional. Material şi metode. A fost realizată o revizuire a literaturii ştiinţifice din surse precum PubMed, Mendeley şi Google Scholar, axându-se pe articole despre etica medicală, bioetica prenatală şi deciziile în sarcina cu prognostic rezervat. Abordarea include metodele analizei, sintezei şi hermeneuticii, oferind o înţelegere profundă a subiectului. Rezultate. Decizia etică în cazul malformaţiilor fetale se bazează pe patru principii bioetice fundamentale: autonomia pacientei, beneficienţa, non-maleficienţa şi justiţia. Cele două dileme majore identificate sunt: 1) respectarea dreptului fătului la viaţă versus riscurile unei vieţi cu suferinţă severă şi dizabilitate ireversibilă; 2) întreruperea sarcinii ca soluţie terapeutică sau alegere morală controversată. Incertitudinea medicală legată de severitatea malformaţiei şi impactul asupra calităţii vieţii postnatale complică procesul decizional şi amplifică tensiunea emoţională. Prin urmare, decizia implică evaluarea riscurilor şi beneficiilor. Concluzii. 1) Gestionarea dilemelor morale presupune o abordare multidisciplinară, cu consiliere empatică şi oferirea unor informaţii clare. 2)Decizia trebuie să integreze datele medicale obiective cu valorile familiei, respectând în acelaşi timp un cadru legal şi etic bine stabilit.

Introduction. The decision-making management of fetal malformations is a complex field where moral dilemmas and medical uncertainties intersect. Advanced prenatal diagnostic technology has improved the detection of malformations, but uncertainties about prognosis and its impact on quality of life still remain. Objective. To analyze the ethical foundation of decision-making in fetal malformations, identify moral dilemmas, and assess the influence of medical uncertainty in the decision-making process. Material and methods. A review of the scientific literature was conducted using sources like PubMed, Mendeley, and Google Scholar, focusing on articles related to medical ethics, prenatal bioethics, and decision-making in pregnancies with a reserved prognosis. The approach involves analysis, synthesis, and hermeneutics, offering a thorough understanding of the topic. Results. Ethical decision-making in fetal malformations is based on four fundamental bioethical principles: patient autonomy, beneficence, non-maleficence, and justice. The two main dilemmas identified are: 1) respecting the fetus’s right to life versus the risks of a life with severe suffering and irreversible disability; 2) pregnancy termination as a therapeutic solution or controversial moral choice. Medical uncertainty regarding the severity of the malformation and the impact on postnatal quality of life complicates the decision-making process and amplifies emotional tension. Therefore, the decision involves evaluating risks and benefits. Conclusion. 1) Managing moral dilemmas requires a multidisciplinary approach, with empathetic counseling and providing clear information. 2) The decision must integrate objective medical data with the family’s values, while also adhering to a well-established legal and ethical framework.