NOI STRATEGII DE NEUROPROTECŢIE POST-AVC: APLICAREA REALITĂŢII VIRTUALE

Abstract

Introducere. Accidentul vascular cerebral (AVC) este o cauză majoră de dizabilitate şi mortalitate la nivel global. Deşi tratamentele acute precum tromboliza şi trombecto-mia au îmbunătăţit prognosticul, se caută metode eficiente de neuroprotecţie pentru a reduce leziunile secundare şi a sprijini recuperarea neurologică. Scop. Scopul acestei revizuiri a fost evaluarea aplicării realităţii virtuale în neu-roprotecţia post-AVC şi analiza eficienţei acestei metode în sprijinirea recuperării neurologice şi funcţionale. Material şi metode. A fost realizată o analiză sistematică a studiilor publicate în ultimii cinci ani în bazele de date PubMed şi Medscape, utilizând cuvinte-cheie precum „realitate virtuală şi AVC”, „neuroprotecţie şi realitate virtuală”, „recuperare post-AVC prin VR”. Au fost incluse studii clinice, meta-anal-ize şi revizuiri sistematice. Rezultate. Terapia cu realitate virtuală a fost asociată cu îmbunătăţiri semnificative ale funcţiilor executive (SMD=0,88), evidenţiind o rată de progres cu 72% mai mare comparativ cu tratamentele standard. După 8 săptămâni de terapie VR, pacienţii cu AVC au înregistrat o creştere de 80% a memoriei şi o ameliorare de 65% a abilităţilor vizuo-spaţiale. Deficitele motorii au fost reduse semnificativ (p<0,05), iar neuroplasticitatea s-a îmbunătăţit la 62% dintre pacienţi, demonstrând potenţialul acestei metode inovatoare în stimularea refacerii funcţionale şi cognitive post-AVC, susţinând astfel integrarea VR în protocoalele de reabilitare neurologică. Concluzii. Realitatea virtuală reprezintă o metodă inovatoare şi promiţătoare în neuroprotecţia post-AVC, demonstrând efecte semnificative asupra recuperării funcţionale şi asupra plasticităţii neuronale. Pentru adoptarea pe scară largă, sunt necesare studii suplimentare riguroase şi validate clinic.

Introduction. Stroke remains a leading cause of disability and mortality worldwide. Although acute interventions such as thrombolysis and mechanical thrombectomy have improved prognosis, post-stroke neuroprotective strategies are being extensively researched to reduce secondary damage and support neurological recovery. Objective. This review aimed to evaluate the application of virtual reality (VR) in post-stroke neuroprotection and analyze its effectiveness in enhancing neurological and functional recovery. Material and methods. A systematic review of studies published in the past five years was conducted using PubMed and Medscape. Search terms included “virtual reality and stroke,” “neuroprotection and virtual reality,” and “poststroke recovery through VR.” Clinical trials, meta-analyses, and systematic reviews were included in the analysis. Results. VR therapy was linked to significant improvements in executive functions (SMD=0.88), providing a 72% higher likelihood of improvement compared to conventional treatments. Over an eight-week period, stroke patients exhibited an 80% increase in memory performance and a 65% enhancement in visuospatial abilities. Motor deficits were significantly diminished (p<0.05), and neuroplasticity increased in 62% of participants. These findings emphasize VR therapy’s potential as an innovative and effective method for promoting cognitive and motor recovery after stroke, supporting neural reorganization and functional rehabilitation. Conclusion. Virtual reality has shown strong potential for post-stroke neuroprotection, significantly improving functional recovery and enhancing neuroplasticity. More extensive research is necessary to confirm its effectiveness and facilitate its integration into routine clinical care for stroke patients.