INSTRUIREA BAZATĂ PE SIMULARE - ELEMENT ESENŢIAL ÎN GESTIONAREA URGENŢELOR OBSTETRICALE

Abstract

Introducere. Simularea reprezintă o metodologie interactivă de educaţie, menită să reproducă scenarii clinice din activitatea cotidiană, ceea ce facilitează achiziţionarea abilităţilor şi optimizează procesul decizional. Simularea contribuie la consolidarea competenţei profesionale, inclusiv în educaţie medicală continuă. Scop. Evidenţierea importanţei instruirii practice, a colaborării interdisciplinare şi procesului decizional sub presiune în urgenţele obstetricale (preeclampsie, naştere naturală, hemoragie post-partum). Material şi metode. Au participat echipe multidisciplinare (61/63,5% medici şi 33/36,5% asistente medicale). Au fost utilizate simulatoare de înaltă fidelitate, tehnica de comunicare SBAR, caracteristici în abilităţile de leadership şi lucrul în echipă. A fost aplicată metoda celor şase pălării (Edward de Bono) pentru îmbunătăţirea procesului decizional. Rezultate. Toţi participanţii au considerat că scenariile propuse au fost bine adaptate şi utile pentru învăţarea reflexivă şi fortificarea abilităţilor. Sesiunile de debriefing au avut un rol esenţial în consolidarea acestor procese. Scenariile au contribuit la dezvoltarea abilităţilor tehnice şi non-tehnice, 96,7% dintre participanţi au apreciat simularea indispensabilă în procesul educaţional, 95% au evidenţiat necesitatea oferirii sprijinului emoţional în echipă, iar 86,9% au declarat că vor aplica în practică cunoştinţele şi abilităţile dobândite. Experienţa a fost descrisă ca "un model educaţional valoros, ce ar trebui repetat anual”. Concluzii. Instruirea prin simulare a optimizat colaborarea şi luarea deciziilor în urgenţele obstetricale, contribuind la creşterea siguranţei pacientei. Considerată parte esenţială a educaţiei medicale continue, simularea dezvoltă atât competenţele tehnice, cât şi comunicarea profesională.

Introduction. Simulation represents an interactive educational methodology designed to replicate clinical real-world scenarios, facilitating skills acquisition, and also the enhancement of decision-making processes. Simulation consolidates competency and fosters a culture of continuous medical education. Objective. To emphasize the importance of hands-on training, interdisciplinary teamwork, and decision-making under pressure in obstetric emergencies (preeclampsia, vaginal delivery, post-partum hemorrhage). Material and methods. Multidisciplinary teams participated (61/63.5% doctors and 33/36.5% nurses). Scenarios included high-fidelity obstetric simulators, SBAR communication tools, and leadership patterns development through structured team roles. The Edward de Bono Six Thinking Hats method was applied in simulated crises to improve decision-making. Results. All participants agreed that the scenarios were well-adapted and were fundamental in promoting reflective learning and skill consolidation. Debriefing was fundamental in promoting reflective learning. Scenarios enhanced both technical skills and non-technical skills. 96.7% of participants emphasized that simulation is a vital educational tool, 95% highlighted the need to provide emotional support to colleagues during scenarios, 86.9% stated they would apply the acquired knowledge and skills in their practice. Participants described the experience as “a positive educational model that should be repeated at least once a year”. Conclusion. Simulation-based training enhanced teamwork and decision-making skills in emergency obstetric scenarios, ensuring patient safety. Described as part of a continuous medical education model, simulation improves competency not only in technical skills but also in professional communication.