CAZ CLINIC DE MOLĂ HIDATIFORMĂ ÎNTR-O SARCINĂ GEMELARĂ CU DIAGNOSTIC ÎNTÂRZIAT LA O MULTIPARĂ ASIMPTOMATICĂ

Abstract

Introducere. Mola hidatiformă este o boală trofoblastică gestaţională rară, caracterizată prin proliferarea anormală a trofoblastului placentar. Sarcinile gemelare cu molă şi făt viabil sunt extrem de rare şi dificil de diagnosticat, în special în lipsa supravegherii prenatale, unde semnele clinice pot lipsi. Scop. Prezentarea unui caz clinic rar de sarcină geme-lară cu coexistenţa unei mole hidatiforme şi a unui făt viabil, diagnosticat tardiv în lipsa supravegherii prenatale, cu abordare terapeutică analizată. Material şi metode. A fost analizat retrospectiv cazul unei paciente în vârstă de 39 de ani, multipară (para IV), internată cu metroragie. Diagnosticul s-a bazat pe examinarea clinică, ecografia transabdo-minală, testarea 0-hCG seric şi analiza histopatologică, după efectuarea unei histerectomii subtotale indicate de suspiciunea unei sarcini molare. Rezultate. Pacienta s-a prezentat cu metroragie de două zile, testele de sarcină efectuate repetat acasă şi la secţia de internare fiind negative. Ecogra-fia a evidenţiat o sarcină gemelară: un făt viu cu activitate cardiacă, corespunzător la 16 săptămâni şi o formaţiune chistică compatibilă cu molă hidatiformă. S-a efectuat his-terectomie subtotală. La secţionarea uterului s-a identificat un sac gestaţional integru şi o masă veziculară sugestivă pentru molă. Uterul a fost transmis pentru examen histo-patologic, care a confirmat diagnosticul de sarcină molară parţială. Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, fără complicaţii. Concluzii. Diagnosticul de molă hidatiformă poate fi întârziat în lipsa supravegherii prenatale, mai ales la femeile multipare asimptomatice. Coexistenţa masei molare şi a unui făt viabil necesită o conduită atentă, evaluare mul-tidisciplinară, monitorizare riguroasă şi decizie terapeutică individualizată.

Introduction. Hydatidiform mole is a rare form of gestational trophoblastic disease, defined by abnormal proliferation of placental trophoblasts. Twin pregnancies with a viable fetus and a coexisting mole are extremely rare and represent significant diagnostic challenges, especially in the absence of prenatal monitoring. Objective. To present a rare case of twin pregnancy with a coexisting hydatidi-form mole and a viable fetus, diagnosed late in the absence of prenatal care and requiring individualized therapeutic management. Material and methods. A retrospective analysis was conducted on the case of a 39-year-old multiparous patient (para IV) admitted for metrorrhagia. Diagnosis included clinical examination, transabdominal ultrasound, serum 0-hCG testing, and histopathological evaluation of the uterus removed by subtotal hysterectomy performed due to suspected molar pregnancy. Results. The patient presented with two days of metrorrhagia, with home and hospital pregnancy tests being negative. Ultrasound showed a twin pregnancy: one viable fetus with cardiac activity corresponding to 16 weeks of gestation, and a cystic structure suggestive of a hydatidiform mole. A surgical approach was chosen. During subtotal hysterectomy, uterine section revealed an intact gestational sac with a viable fetus and a vesicular mass typical for molar pregnancy. The uterus was sent for histopathological examination, which confirmed the diagnosis of partial molar pregnancy. The postoperative outcome was favorable, with no complications. Conclusion. Diagnosis of hydatidiform mole may be delayed in the absence of prenatal care, particularly in asymptomatic multiparous patients. The coexistence of a molar pregnancy and a viable fetus requires multidisciplinary evaluation, close monitoring, and individualized therapeutic decisions.