FACTORII DE RISC MATERNI PENTRU CORIOAMNIONITĂ LA NOU-NĂSCUŢII PREMATURI

Abstract

Introducere. Chorioamnionita este o infecţie intra-amniot-ică asociată cu complicaţii grave la nou-născuţi, în special la cei născuţi înainte de 34 de săptămâni. Aceştia prezintă un risc crescut de afecţiuni pulmonare, infecţii şi tulburări neurologice. Identificarea factorilor materni de risc este crucială. Scop. Acest studiu urmăreşte identificarea posibililor factori de risc materni care pot contribui la apariţia corioamnionitei la nou-născuţii prematuri mai mici de 34 de săptămâni de gestaţie. Material şi metode. Acest studiu prospectiv de cohortă a inclus nou-născuţi prematuri internaţi în secţia RTI nou-născuţi a Institutului Mamei şi Copilului, (Octombrie 2023 - Iulie 2024). Grupele au fost divizate după prezenţa corioamnionitei şi au fost comparate în baza datelor materne, folosind teste statistice ajustate pentru masa la naştere şi vârsta gestaţională. Rezultate. Studiul a inclus 108 prematuri, dintre care 50% cu corioamnion-ită. Analiza a arătat că ruptura prematură a membranelor (RPPA) a fost semnificativ mai frecventă în grupul cu corio-amnionită (66,7% vs. 22,2%; x2 = 21,6, p < 0,001), sugerând o bună corelaţie între PROM>18 ore şi corioamnionită. Grupul cu corioamnionită a prezentat, la fel, o incidenţă semnificativ mai mare a lichidului amniotic meconial (20,4% vs. 1,9%; x2 = 9,38, p = 0,002). Aceste date sugerează că corioamnionita prezintă semne clinice care pot creşte acurateţea diagnosticului. Nou-născuţii cei mai afectaţi au fost cei născuţi înainte de 28 de săptămâni de gestaţie (p < 0,05). Concluzii. RPPA şi lichidul amniotic meconial sunt factori de risc esenţiali pentru corioamnionită la nou-născuţii prematuri. Identificarea şi gestionarea timpurie a acestor factori de risc pot reduce morbiditatea neonatală şi pot îmbunătăţi rezultatele la această populaţie vulnerabilă.

Introduction. Chorioamnionitis, an intra-amniotic infection, is strongly associated with adverse neonatal outcomes, particularly in infants born before 34 weeks of gestation. These newborns face increased risks of pulmonary, infectious, and neurological complications. Early detection of maternal risk factors is essential. Objective. This study aims to identify posible maternal risk factors that may contribute to the development of chorioamnionitis in preterm infants born before 34 weeks of gestation. Material and methods. This prospective cohort study included preterm neonates admitted to the NICU of the Mother and Child Institute, Chişinău (Oct 2023-July 2024). Participants were grouped based on the presence of chorioamnionitis. Then, groups were compared using maternal data and statistical tests, adjusting for birth weight and gestational age. Results. The study included 108 preterm newborns, of whom 50% were diagnosed with chorioamnionitis. The analysis revealed that preterm PROM was significantly more frequent in the chorioamnionitis group (66.7% vs. 22.2%; x2 = 21.6, p < 0.001), suggesting a good correlation between PROM > 18hours and chorioamnionitis. The CA group also showed a significantly higher occurrence of meconium-stained amniotic fluid (20.4% vs. 1.9%; x2 = 9.38, p = 0.002). This suggest that chorioamnionitis has some clinical sign which may increase accuracy of the CA's diagnosis. The newborns most affected were those born at less than 28 weeks of gestation (p< 0.05). Conclusion. Preterm prolonged rupture of membranes and meconium-stained amniotic fluid are key risk factors for chorioamnionitis in preterm newborns. Early identification and management of these factors may reduce neonatal morbidity and improve outcomes in this vulnerable population.