REZULTATE INTERMEDIARE PRIVIND PREVALENTA ŞI FACTORII DE RISC AI HEPATITEI E LA FEMEILE ÎNSĂRCINATE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Abstract

Introducere. În Republica Moldova lipsesc datele privitor la infecţia cu virusul hepatitei E (VHE) la femeile însărcinate, ceea ce limitează capacitatea de monitorizare epidemiologică, deşi acest grup este recunoscut la nivel internaţional ca având un risc crescut de evoluţie severă şi complicaţii materno-fetale. Scop. A evalua prevalenţa infecţiei cu virusul hepatitei E la femeile gravide, a analiza impactul materno-fetal şi a identifica principalii factori de risc asociaţi acestei infecţii. Material şi metode. Studiul a inclus 256 femei însărcinate, de la care s-au colectat probe de sânge şi s-au completat chestionare referitoare la istoricul medical şi factorii de risc. Probele au fost testate prin metoda ELISA pentru detectarea markerilor serologici anti-HEV IgG şi IgM. Datele au fost analizate statistic în programul Excel. Rezultate. Dintre cele 256 gravide incluse în studiu, 54,3% provin din mediul rural, iar 45,7% din mediul urban. Vârsta medie a fost de 29,7 ani, iar durata medie a sarcinii - 30,2 săptămâni. 66,7% dintre participante nu au avut avorturi spontane, iar 95,6% nu au raportat naşteri premature. Doar 0,78% au fost testate anterior pentru hepatita E (HVE), ceea ce evidenţiază lipsa unei testări sistematice. Nivelul de cunoştinţe despre HVE a fost scăzut: 64,8% nu ştiau nimic despre infecţie. Testele serologice prin ELISA au indicat o prevalenţă de 7,42% pentru anticorpii IgG şi de 5,46% pentru IgM, confirmând prezenţa virusului în rândul femeilor gravide. Concluzii. Studiul arată prezenţa semnificativă a hepatitei virale E la gravide, în contextul unei cunoaşteri reduse şi testări minime anterioare. Rezultatele subliniază necesitatea urgentă a programelor de screening şi campanii educaţionale pentru prevenirea infecţiei şi protejarea sănătăţii mamei şi fătului.

Introduction. In the Republic of Moldova, the lack of data on hepatitis E virus (HEV) infection among pregnant women limits effective epidemiological monitoring, although this group is internationally recognized as being at increased risk for severe progression and serious maternal and fetal complications. Objective. To evaluate the prevalence of hepatitis E virus infection in pregnant women, to analyze the maternal-fetal impact, and to identify the main risk factors associated with this infection. Material and methods. The study involved 256 pregnant women, from whom blood samples were collected and questionnaires regarding medical history and potential risk factors were completed. The collected samples were analyzed using the ELISA method to detect the presence of anti-HEV IgG and IgM serological markers. Statistical analysis was performed using Microsoft Excel. Results. Among the 256 pregnant women included in the study, 54.3% were from rural areas and 45.7% from urban ones. The average age was 29.7 years, and the mean gestational age was 30.2 weeks. Overall, 66.7% had no history of spontaneous abortion, and 95.6% reported no prior preterm births. Only 0.78% had previously been tested for hepatitis E, indicating a lack of systematic screening programs. Knowledge about hepatitis E was very low: 64.8% knew nothing about the infection. ELISA serological testing revealed a prevalence of 7.42% for IgG antibodies and 5.46% for IgM, clearly confirming the virus’s presence among pregnant women. Conclusion. The study reveals a significant presence of viral hepatitis E among pregnant women, with low awareness and minimal prior testing. These findings highlight the urgent need for improved screening programs and educational campaigns to reduce infection risks and protect maternal and fetal health.