PESTĂ: ETIOLOGIE, EPIDEMIOLOGIE, FORME CLINICE, DIAGNOSTIC, TRATAMENT

Abstract

Introducere. Ciuma, cauzată de Yersinia pestis, este o zoo-noză mortală cu potenţial pandemic. Legată de trei pandemii istorice, persistă în rezervoarele rozătoarelor. Provocările moderne includ rezistenţa antimicrobiană şi riscurile de bioterorism, necesitând îmbunătăţirea diagnosticării, tratamentului şi prevenirii. Scop. să revizuiască etiologia, epidemiologia, formele clinice, metodele de diagnostic şi opţiunile de tratament, evidenţiind provocările şi progresele actuale în gestionarea şi prevenirea ciumei. Material şi metode. Această analiză a analizat date din PubMed Central, Elsevier, ResearchGate şi MEDLINE, concentrându-se pe articole evaluate de colegi publicate între 2014 şi 2024 despre ciumă. A examinat aspecte cheie ale infecţiei cu Yersinia pestis, inclusiv patogeneza, datele epidemiologice, transmiterea, diagnosticul, tratamentul şi strategiile de prevenire. Rezultate. Y. pestis a evoluat din Y. pseudotuberculosis, dobândind plasmide de virulenţă care permit transmiterea prin purici. Între 2013-2024, s-au raportat 600-2000 de cazuri anual (mortalitate: 17,5%), afectând majoritar sub 20 de ani. Focare au apărut în Africa, Asia şi America de Sud, majoritatea în Africa; focarul din 2017 din Madagascar, predominant pneumonic, a stârnit îngrijorare globală. Formele clinice includ ciuma bubonică, septicemică şi pneumonică. Diagnosticul se face prin cultură, PCR şi teste rapide. Amino-glicozidele şi fluorochinolonele reduc mortalitatea la 5-50% dacă sunt administrate devreme. Vaccinurile au eficacitate limitată. Concluzii. Ciuma rămâne o zoonotă mortală cu potenţial pandemic. Supravegherea, diagnosticul rapid şi gestionarea antibioticelor sunt cruciale. Vaccinurile necesită eficacitate mai largă. Sănătatea publică trebuie să prioritize-ze controlul rozătoarelor/puriciilor în regiunile endemice.

Introduction. Plague, caused by Yersinia pestis, is a deadly zoonosis with pandemic potential. Historically linked to three pandemics, it persists in rodent reservoirs. Modern challenges include antimicrobial resistance and bioterrorism risks, necessitating improved diagnostics, treatment, and prevention. Objective. to review etiology, epidemiology, clinical forms, diagnostic methods, and treatment options, highlighting current challenges and advancements in management and prevention of plague. Material and methods. This review analyzed data from PubMed Central, Elsevier, ResearchGate and MEDLINE focusing on peer-reviewed articles published between 2014 and 2024 on plague. It examined key aspects of Yersinia pestis infection, including pathogenesis, epidemiological data, transmission, diagnostics, treatment and prevention strategies. Results. Y. pestis evolved from Y. pseudotuberculosis by acquiring virulence plasmids enabling flea- borne transmission. From 2013-2024 plague cases globally per year was ~600-2000, with mortality rate of 17.5%. Most cases affect people under 20. Recent outbreaks occurred in Africa, Asia, and South America, with most cases in Africa; a major 2017 outbreak in Madagascar, primarily pneumonic plague drew global concern. Clinical forms include bubonic, septicemic and pneumonic. Diagnosis relies on culture, PCR, and immuno-chromatographic assays. Aminoglycosides or fluoroquinolones reduce mortality to 5-50% if given early. Vaccines offer limited coverage. Conclusion. Plague remains a deadly zoonosis with pandemic potential. Enhanced surveillance, rapid diagnostics, and antibiotic stewardship are critical. Vaccines show promise but require broader efficacy. Public health efforts must prioritize rodent/flea control and awareness in endemic regions.