ASPECTE CLINICO-EPIDEMIOLOGICE ALE INFECŢIEI CU SALMONELLA LA COPII ÎN CONTEXTUL REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE

Abstract

Introducere. Infecţiile cu Salmonella reprezintă o problemă de sănătate publică cu impact semnificativ în morbiditatea infecţioasă la copii, având o evoluţie clinică variabilă şi un potenţial sever, în special în formele sistemice sau complicate. Rezistenţa bacteriană în creştere impune monitorizare continuă. Scop. Evaluarea particularităţilor clinico-epidemiologice, a datelor paraclinice şi a profilului de rezistenţă antimicrobiană în infecţiile cu Salmonella la populaţia pediatrică. Material şi metode. Studiul retrospectiv descriptiv a fost realizat pe un lot de 110 copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi 17 ani şi 11 luni, diagnosticaţi cu salmoneloză bacteriologic confirmată şi antibiogramă disponibilă. S-au analizat parametrii clinici, epidemiologici, de laborator şi antibiograma, utilizând statistici descriptive. Rezultate. Preşcolarii au fost categoria cea mai afectată (43%), cazurile fiind predominant izolate (70%) şi din mediu urban (87%). Biomarkerii inflamatori au fost modificaţi în peste 80% dintre cazuri (CRP crescut - 97, leucocitoză - 68). Tulpina predominantă de Salmonella a fost S. enteri-tidis (65,5%), urmată de S. typhimurium (27,3%). Sensibilitatea completă la antibiotice a fost de 83,3% pentru S. en-teritidis şi 60% pentru S. typhimurium. Cinci tulpini (4,5%) au fost multirezistente (MDR). Durata medie a spitalizării a fost de 5,34 ± 1,62 zile. Terapia etiotropă a inclus nifuroxa-zid (39 cazuri), antibiotice (28), combinaţii (36). Concluzii. Infecţiile cu Salmonella la copii pot evolua cu manifestări sistemice şi răspuns inflamator marcat, chiar şi în absenţa rezistenţei extinse la antibiotice. Răspunsul favorabil la tratamentul actual este susţinut de sensibilitatea bună, dar necesită monitorizare constantă a profilului de rezistenţă.

Introduction. Salmonella infections are a public health issue with significant impact on pediatric infectious morbidity. These infections may follow variable clinical courses and can become severe, particularly in systemic forms. The increasing antimicrobial resistance highlights the need for continuous monitoring. Objective. Evaluation of the clinical and epidemiological features, laboratory parameters and antimicrobial resistance profile of Salmonella infections among the pediatric population. Material and methods. A retrospective descriptive study was conducted on a cohort of 110 children aged between 3 months and 17 years and 11 months, with bacteriologically confirmed salmonellosis and with available antibiograms. Clinical, epidemiological, and laboratory parameters were analyzed, along with antibiotic susceptibility profiles, using descriptive statistics. Results. Preschool children were the most affected group (43%), with cases predominantly sporadic (70%) and from urban areas (87%). Inflammatory biomarkers were altered in over 80% of cases (elevated CRP - 97%, leukocytosis -68%). The predominant Salmonella strain was S. enteritidis (65.5%), followed by S. typhimurium (27.3%). Full antibiotic sensitivity was observed in 83.3% of S. enteritidis and 60% of S. typhimurium isolates. Five strains (4.5%) were multidrug-resistant (MDR). The mean duration of hospitalization was 5.34 ± 1.62 days. Etiotropic therapy included ni-furoxazide (39 cases), antibiotics (28 cases), and combined treatments (36 cases). Conclusion. Salmonella infections in children may have systemic manifestations and marked inflammatory response, even without extensive antibiotic resistance. Favorable antimicrobial susceptibility supports the efficacy of current treatments, yet continuous monitoring of resistance profiles remains essential.