INSERAREA POSTEXTRACŢIONALĂ A IMPLANTURILOR DENTARE ENDOOSOASE ÎN ZONA FRONTALĂ. CAZ CLINIC

Abstract

Introducere. Implantarea postextracţională reprezintă un concept controversat în implantologia orală modernă, ghidat de indicaţiile restrânse ale acestei manopere chirurgicale. În zona frontală a maxilarelor, implantarea imediată urmăreşte înlocuirea în termen scurt a funcţionalităţii şi esteticului dinţilor pierduţi. Scop. Studierea eficacităţii tehnicii de implantare imediată (tip 1) în zona frontală, cu scopul de a evita perioada de regenerare postextracţională şi a restabili funcţia şi esteticul zonei anterioare. Material şi metode. Studiul s-a bazat pe cazul clinic al pacientei C.E. care prezenta pierderea ataşamentului gingival 2/3 radicu-lare şi mobilitate patologică de gradul 3 a dinţilor 3.2-4.2. În urma odontectomiei dinţilor nominalizaţi, au fost inserate 2 implanturi dentare endoosoase în poziţiile d. 3.2 şi 4.2, cu aplicarea ulterioară a lucrării protetice provizorii. Rezultate. După inserarea implanturilor în poziţiile 3.2 şi 4.2, cu aplicarea şuruburilor de vindecare şi suturarea plăgii cu fir rezorbabil (PGA), la a treia zi a fost aplicată lucrarea protetică provizorie. Pacienta a fost monitorizată la a 3-a, 7-a zi, 2 luni postoperator. Stabilitatea implanturilor a fost menţinută la valori predictibile (-7 periotest) şi integrarea osoasă a fost realizată favorabil. Totuşi, e de menţionat o uşoară retracţie gingivală (1.5mm), subiacent lucrării provizorii. Analiza radiologică la 6 luni a evidenţiat o menţinere satisfăcătoare a crestei osoase, iar reabilitarea estetică şi funcţională au fost favorabile. Concluzii. Implantarea imediată postextracţională este o metodă favorabilă de tratament în cazul pacienţilor care prezintă indicaţii corespunzătoare, dar şi un grad de igienă la nivel. Rezultatele pot fi predictibile în lipsa contraindicaţiilor şi a managementului postoperator corect.

Introduction. Immediate implant placement is a modern controversial concept in oral surgery, due to the limited indications of this surgical technique. Its applications in the anterior region of the maxillary bones are guided by the necessity to reinstate the functionality and esthetic aspect of the extracted teeth. Objective. Assessment of the immediate implant placement efficacy (type 1) in the anterior region, in order to avoid the regeneration period after tooth extraction and to restore the function and aesthetics. Material and methods. The study was based on the clinical case of patient C.E; who presented a 2/3 loss of gingival attachment and stage 3 mobility of the teeth 3.2-4.2. Following the odontectomy of the nominalized teeth, there were inserted two endosseous implants in the position of 3.2 and 4.2. Later, the provisional prosthesis was placed. Results. Implants were placed in position 3.2 and 4.2, healing abutments were applied and the surgical wound was sutured using resorbable thread (PGA). On the third postoperative day, a provisional prosthesis was placed. The patient was monitored on days 3 and 7-, and 2-months post-op. Implant stability remained within predictable values (Periotest: -7), and osseointegration went favorably. However, a slight gingival recession (1.5 mm) was noted under the provisional restoration. Radiographic assessment at 6 months demonstrated satisfactory preservation of the alveolar ridge, and both aesthetic and functional rehabilitation outcomes were favorable. Conclusion. Immediate post-extraction implant placement is an efficient treatment option for patients with appropriate indications, sufficient bone volume, and good oral hygiene. Clinical outcomes are generally predictable when contraindications are absent and postoperative care is properly managed.