MANAGEMENTUL CLINIC ŞI DIAGNOSTICUL BRUXISMULUI INCIPIENT

Abstract

Introducere. Bruxismul reprezintă o parafuncţie manifestată prin scrâşnirea sau încleştarea involuntară a dinţilor. Ratele de prevalenţă la adulţi este estimată la 22-30 % pentru forma diurnă şi 8-16 % pentru cea nocturnă. Nediagnosticat precoce, poate conduce la uzură dentară şi dis-funcţii temporo-mandibulare. Scop. Diagnosticarea corectă şi precoce a bruxismului incipient prin corelarea semnelor clinice cu manifestările subiective, utilizând metode moderne de investigaţie în vederea prevenirii complicaţiilor. Material şi metode. Studiul a fost realizat prin analiza literaturii de specialitate recente, selectate din baze de date medicale: PubMed, Google Scholar şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, bazată pe metode de diagnostic obiectiv şi subiectiv, folosind electromiografie, dispozitivul Bruxoff şi chestionare comportamentale standardizate. Rezultate. Analiza literaturii de specialitate a evidenţiat că o abordare multidisciplinară şi utilizarea investigaţiilor instrumentale moderne contribuie semnificativ la diagnosticarea precoce a bruxismului incipient. Electromiografia detectează activitatea musculară anormală, cu sensibilităţi de 78 %, 67 % şi 58 %. Dispozitivul Bruxoff, prin monitorizarea ritmului cardiac, s-a dovedit eficient în diferenţierea bruxismului de alte tulburări de somn, având sensibilitate de 100 % şi specificitate de 76 %. Examenul clinic, corelat cu chestionarele comportamentale Oral Behavior Checklist, a permis o evaluare integrată, atât subiectivă, cât şi obiectivă. Concluzii. Diagnosticul precoce al bruxismului incipient necesită o abordare complexă, bazată pe evaluare clinică, instrumentală şi comportamentală fiind necesară o colaborare inter-disciplinară pentru un management eficient. Intervenţiile timpurii şi personalizate pot preveni apariţia complicaţiilor severe.

Introduction. Bruxism is a parafunctional activity characterized by involuntary teeth grinding or clenching. The prevalence rates in adults are estimated at 22-30% for the daytime form and 8-16% for the nighttime form. If not diagnosed early, it can lead to dental wear and temporomandibular dysfunction. Objective. Accurate and early diagnosis of incipient bruxism through correlating clinical signs with subjective manifestations, using modern investigative methods, aimed at preventing complications. Material and methods. The study was conducted through the analysis of recent specialized literature, selected from medical databases: PubMed, Google Scholar, and the National Library of the Republic of Moldova, based on objective and subjective diagnostic methods, using electromyography, the Bruxoff device, and standardized behavioral questionnaires. Results. The analysis of specialized literature highlighted that a multidisciplinary approach and the use of modern instrumental investigations significantly contribute to the early diagnosis of incipient bruxism. Electromyography detects abnormal muscle activity, with sensitivities of 78%, 67%, and 58%. The Bruxoff device, through heart rate monitoring, has proven effective in differentiating bruxism from other sleep disorders, exhibiting a sensitivity of 100% and specificity of 76%. Clinical examination, correlated with the Oral Behavior Checklist questionnaires, allowed for an integrated evaluation, both subjective and objective. Conclusion. Early diagnosis of bruxism requires a complex approach based on clinical, instrumental, and behavioral assessment. Interdisciplinary collaboration is essential for effective management. Early and personalized interventions may prevent the development of serious complications.