Aprecierea gravității vătămării corporale sau sănătății prin contaminarea cu ITS și HIV

Abstract

REZUMAT: Infecția cu HIV și ITS constituie factori biologici cu potențial major de compromitere a sănătății, determinând atât complicații medicale severe, cât și implicații juridice complexe. Studiul a avut drept obiectiv analiza cadrului legislativ național și european privind incriminarea transmiterii acestor infecții și evaluarea posibilității de apreciere a gravității vătămării corporale sau sănătății în baza Regulamentului privind aprecierea medico-legală a gravității vătămării integrității corporale sau sănătății din RM. Cercetarea s-a fundamentat pe metode observaționale, descriptive, documentare și comparative. Analiza demonstrează că infectarea cu HIV poate fi calificată drept vătămare gravă a integrității corporale, prin prisma criteriului „pericolului pentru viață”, deoarece absența tratamentului antiretroviral conduce inevitabil la SIDA și deces. În schimb, infecțiile cu transmitere sexuală pot fi încadrate variabil, în funcție de durata și severitatea manifestărilor clinice, de la vătămare ușoară la medie. Studiul subliniază că legislația penală diferă semnificativ între state, însă cadrul normativ și metodologic actual din Republica Moldova oferă instrumente suficiente pentru expertiza medico-legală a cazurilor de contaminare. Contaminarea cu HIV și ITS reprezintă forme de vătămare a sănătății, susceptibile de evaluare obiectivă prin criteriile legale existente, fără a necesita modificări suplimentare ale regulamentului.

ABSTRACT: HIV and sexually transmitted infections (STIs) are biological factors with a significant impact on health, causing both severe medical complications and complex legal implications. This study aimed to analyse the national and European legal framework regarding the criminalisation of transmission and to evaluate the feasibility of assessing bodily harm severity under the Regulation on the forensic medical assessment of the severity of bodily injury or health impairment. An observational, descriptive, and comparative methodological approach was employed, complemented by the authors’ forensic practice. Findings indicate that HIV infection should be classified as serious bodily harm due to the “life-threatening” criterion, since lack of antiretroviral therapy inevitably leads to AIDS and death. Conversely, STIs may be assessed as minor to mild harm, depending on the clinical course and duration of health impairment. The comparative review highlights major differences among European criminal codes, but also confirms that the Moldovan regulatory framework already provides sufficient tools for medico-legal assessment of infection-related harm. HIV and STI transmission should be recognised as forms of bodily injury measurable through existing legal criteria, without requiring additional modifications of current legislation.